Business la clasa I. La propriu

Durata medie de viață a unei companii este de zece ani, iar statisticile arată că nivelul de alfabetizare financiară al populației țării este printre cele mai scăzute din Europa, mai redus decât în Moldova sau Bulgaria. Cu aceste observații în minte, Nicoleta Munteanu, antreprenoare cu experiență în domeniul insolvențelor, s-a gândit să pună bazele unui proiect care să rezolve problemele celor mai multe dintre companiile din România: lipsa educației antreprenoriale în rândul elevilor.

Nu putem vorbi de o societate prosperă fără antreprenori, de aceea, cred cu tărie că educația antreprenorială joacă un rol esențial în schimbarea mentalităților și creșterea sustenabilă a economiei românești. Aceasta poate începe încă din școala primară, prin inițierea copiilor în concepte simple de afaceri, iar ulterior poate continua la un nivel mai complex la gimnaziu și liceu”, spune Nicoleta Munteanu, fondator al Kids in Business. Ea a pus bazele acestui proiect în anul 2012, având în vedere construirea unui hub de educație antreprenorială pentru copii. De atunci, a continuat să dezvolte proiectul, iar în 2015 a început să schițeze și un manual de educație antreprenorială interactiv. Proiectul a devenit efectiv un business în anul 2020, după semnarea „Pactului pentru educație antreprenorială” de către Ministerul Educației, CONAF (Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin) și FPPG (Federația Patronală de Petrol și Gaze). Programul a început să fie predat în școli private și de stat, cu accent pe școala primară. 

Kids in Business se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani și are ca scop dezvoltarea în rândul copiilor a unui set de abilități și aptitudini antreprenoriale cum ar fi creativitatea, spiritul de inițiativă, creșterea încrederii în sine, curajul de a prezenta propriile idei de afaceri, abilitatea de a lucra atât individual, cât și în echipă, identificarea unui sistem de valori, precum și antrenarea capacității de a gestiona un eșec.

Proiectul cuprinde, în primul rând, cursurile de educație antreprenorială Kids in Business, predate de antreprenori reali, care îi inițiază pe cei mici în tainele mediului de afaceri. Copiii  învață, prin metode interactive, nonformale, despre bani, buget, cum se înființează un SRL virtual, care sunt tipurile de afaceri, ce este și cum se realizează un plan de afaceri, comunicarea, negocierea, medierea și atitudinea în afaceri, crearea produsului sau serviciului dorit,  stabilirea prețului corect, crearea mărcii, marketing, manierele elegante în afaceri, leadership și echipă, precum și importanța echilibrului, filantropiei și a networkingului. Programul se adresează școlilor care doresc să includă în programă educația antreprenorială sub diferite forme (cursuri opționale, cluburi, școli de vară, Școala Altfel etc.), copiilor care vor să urmeze cursuri individuale, desfășurate la hubul lor educațional, precum și companiilor care doresc să contribuie prin proiecte de CSR la educația antreprenorială în medii mai puțin favorizate. La finalul cursurilor, în cadrul unui târg național, copiii-antreprenori au ocazia să își pună în practică propriile idei de afaceri, să vândă produsele create de ei, să comercializeze anumite bunuri sau să presteze diverse servicii. Programul include, de asemenea, trei vizite la companii partenere din industrii diferite (producție, retail și servicii). Anul acesta, peste 1.500 de elevi de ciclu primar au participat la cursurile Kids in Business, în cadrul proiectelor Summer School, Alternative School sau în cadrul cluburilor opționale din școli.

„Kids in Business le oferă copiilor cu ambiții antreprenoriale ocazia să înțeleagă mai bine secretele antreprenoriatului, să pună în practică idei creative, generatoare de valoare și să își asume responsabilitățile unui antreprenor real. Fiind introduși de mici în această lume, le va fi mult mai ușor să își materializeze ideile, pasiunile și talentele într-o afacere, la maturitate”, crede Nicoleta Munteanu. În egală măsură, ea este de părere că educația antreprenorială este o disciplină care dezvoltă un set de abilități sociale, emoționale, cognitive, comportamentale necesare în toate domeniile vieții. Mai mult, observă că un angajat cu competențe antreprenoriale este foarte valoros într-o companie și își desfășoară activitatea la un nivel mult mai ridicat decât un angajat care deține destul de multe cunoștințe și competențe, dar nu și pe cele antreprenoriale.

Investiția inițială în proiect, pe care antreprenoarea previonează să o recupereze până în 2023, a fost de aproximativ 200.000 de euro.

Nicoleta Munteanu nu a ajuns să dezvolte întâmplător proiectul Kids in Business, având în vedere experiența sa legată de companii aflate în dificultate: în anul 2003, a fondat EuroInsol, o companie care activează pe piața de insolvență din România și care în prezent se află în top 3 cele mai mari companii de insolvență din țară.

Visul său din copilărie a fost să devină procuror, iar după ce a absolvit un liceu comercial, a urmat cursurile facultății de drept. În ultimul an de facultate, la una din orele de practică, a întâlnit un avocat care, printr-o singură pledoarie a convins-o să devină și ea avocat. „Siguranța și încrederea cu care a pledat, precum și succesul său m-a determinat să realizez că nu-mi place rutina, ideea de a avea un șef și un program fix.” Prin urmare, a decis să devin avocat de business. S-a specializat în drept societar și insolvență, iar apoi a fondat compania din domeniul insolvențelor.

În anul 2010, Comisia Europeană a numit-o ambasador al antreprenoriatului feminin, iar în anul 2011 a primit titlul de mentor. De peste 10 ani face voluntariat în antreprenoriat și consiliază tineri aflați la început de drum:  „Această experiență m-a motivat să promovez și să susțin educația antreprenorială la un alt nivel. Cred că implicarea antreprenorilor în educația de business este esențială, deoarece aceștia pot vorbi tinerilor despre dificultăți, eșecuri și reușite în afaceri din proprie experiență, conectând partea de teorie cu practica.” 

Ea consideră că noul rol, în educație, este o completare firească a dezvoltării sale atât profesionale, pe latura antreprenorială, dar și personale: „Nu este întotdeauna ușor să îmbin cele două roluri, însă totul depinde de cât de eficient reușești să îți organizezi timpul pentru a-ți îndeplini obiectivele propuse, acesta fiind unul dintre atuurile esențiale ale unui antreprenor”.

Având în vedere experiența din domeniul insolvențelor, am întrebat-o și care sunt principalele greșeli pe care le fac antreprenorii din România, în contextul în care durata medie de viață a unei companii de pe piața locală este 10 ani. „Cred că prima greșeală care ar trebui evitată de un fondator de start-up este aceea de a porni pe drumul antreprenoriatului fără să cunoască regulile de bază în afaceri. Acesta este principalul motiv pentru care multe business-uri își întrerup activitatea în primii cinci ani”, spune ea. O altă greșeală frecventă este frica de eșec, aceasta reprezentând o piedică în calea inovării: „Foarte mulți tineri eșuează și cred că aceștia trebuie încurajați și să înțeleagă că eșecul face parte din viața de zi cu zi și nu este o rușine. Poate că ideea businessului nu a fost cea mai bună, poate că planul de marketing nu a fost unul potrivit sau nu au analizat suficient de bine piața. Oricare ar fi motivul, o astfel de experiență este o oportunitate, o lecție de viață, și ne ajută să o luăm de la capăt cu mai multă cunoaștere și determinare”.

Planurile de dezvoltare a acestui proiect în continuarea vizează digitalizarea, precum și introducerea de noi instrumente și aplicații digitale în procesul de educație, cu scopul de a trezi și mai mult interesul elevilor pentru acest domeniu și a le ușura procesul de învățare. Vor lansa un manual digital și, în afară de acesta, au inițiat și un proiect inovator în zona de VR (realitate virtuală)”.

Pe termen lung însă, obiectivul pe care și l-a propus este să contribuie la crearea unui ecosistem național de educație antreprenorială: „Îmi doresc să avem cât mai mulți lideri întreprinzători, creativi, cu spirit de inițiativă, capabili să dezvolte afaceri de succes, care să genereze mai multe locuri de muncă. Cred că acest rezultat poate fi obținut doar printr-o colaborare susținută între mediul de afaceri, mediul academic, comunitatea ONG-urilor și a fundațiilor pentru organizarea programelor și acțiunilor de antreprenoriat”.