Business în vremea războiului

Principala întrebare a reprezentanților afacerilor din zonele afectate de război este „Unde îmi duc afacerea ca să supraviețuiască?”. România ar putea însemna un cămin pentru aceste companii, ce ar putea aduce un val de noi investiții străine. Ce poate oferi statul român pentru a le atrage?

Companiile din Rusia, Ucraina și Belarus sunt acum nevoite ca, în timp record, să realoce resursele și să se uite la calcule pe mulți ani, calcule în care sperăm să fie inclusă și România. Orice relocare presupune resursă umană, capital și active. Aici avem exemple și cu firme de IT, call centere micuțe care s-au relocat, avem deja exemple în ultima lună.

Ceea ce discutăm are aplicabilitate practică“, este de părere Alex Milcev, partener al companiei de consultanță și audit EY România. EY a fost printre primele firme de consultanță din România care au pus pe tapet problema atragerii investițiilor străine din Ucraina, Rusia și Belarus. Fără îndoială, mai ales pentru Ucraina, războiul este o tragedie nedreaptă, care are deja consecințe. Atât pentru oamenii care fug de război, cât și pentru businessuri, România ar putea însemna un nou cămin.

Umbrela NATO înseamnă, pentru companii și populație, o garanție de securitate, în primul rând, dar, mai departe de securitatea care vine la pachet cu apartenența la NATO, ce altceva mai poate pune pe masă România ca să atragă investitorii? Întrebarea este importantă pentru că România intră în competiție cu Polonia, Ungaria, Cehia sau Bulgaria pentru atragerea acestor investiții. Unele dintre avantaje se referă la facilități fiscale pentru investitori și ajutoare de stat: schema de ajutor de stat 807 pentru investiții mai mari de 1 milion de euro și schema 332 pentru crearea de noi locuri de muncă.

Începând de anul trecut, companiile care fac parte dintr-un grup care desfășoară activități economice în România își pot consolida bilanțurile fiscale, astfel încât, de exemplu, dacă o companie din grup este pe pierdere și alta pe profit, poate plăti impozit pe profit la nivel de grup, și nu la nivel de companie. „Consolidarea fiscală este de asemenea un aspect de noutate și, în contextul relocării din Rusia, de exemplu, se poate ca o  companie să aibă o persoană juridică și în România. Dacă start-up-ul proaspăt relocat ar fi la început în pierdere, și-ar putea consolida profitul și pierderea, astfel încât la ANAF să plătească foarte puțin sau deloc“, explică Alex Milcev.

Schema de ajutor de stat 807 pentru investiții cu impact major în economie poate fi de asemenea accesată de investitori. Aceasta presupune decontarea unei părți din cheltuielile de investiții eligibile, aferente investițiilor aprobate. Recent, ministrul finanțelor Adrian Câciu, a spus, după o întrevedere cu reprezentanții Băncii Mondiale, că ministerul de resort analizează  cu interes relocările de investiții din Ucraina, Belarus și Federația Rusă.

„Analizăm cu mare interes posibilitățile de relocare în România a unor companii din Federația Rusă, Belarus și Ucraina și ne dorim sprijin financiar și logistic din partea Băncii Mondiale. Totodată, suntem hotărâți să luăm toate măsurile necesare pentru implicarea activă a companiilor românești în reconstrucția Ucrainei”, a afirmat Adrian Câciu. Concret însă, ce se poate face? O schemă de ajutor de stat destinată acestor investiții sau o excepție în actuala legislație pentru aceste relocări ar putea fi una dintre soluții, spun consultanții.

„Am trimis o recomandare la ministrul economiei, Dan Spătaru, să aducă câteva modificări pentru ajutoare de stat: achiziția de echipamente second-hand să fie cheltuială eligibilă (pentru schema de ajutor de stat 807 – n. red.)”, mai spune Alex Milcev. În prezent, achiziția de echipamente second-hand nu este considerată cheltuială eligibilă, iar companiile, dacă vin deja cu echipamente din aceste țări, ele sunt, automat, second-hand. Modelul de creștere economică pentru România și pentru toate statele foste comuniste din Europa  Centrală și de Est s-a bazat pe creșterea economică bazată pe investiții străine. Investitorii au fost seduși în aceste țări de costul redus cu forța de muncă, dar și de disponibilitatea acesteia. De asemenea, taxele mici au însemnat un atu important, dar nu este de neglijat nici aspectul de securitate a businessului: începând cu 2004, România face parte din NATO.

De la aderarea României din 2007 la Uniunea Europeană, o nouă oportunitate s-a deschis pentru investitori: accesul liber la piața Uniunii Europene, o piață de aproape 450 de milioane de consumatori, cu un nivel crescut de venituri, față de alte regiuni ale lumii.  Toate acestea reprezintă atuuri extrem de importante pentru atragerea investitorilor în România. Totuși, lipsa forței de muncă și mai ales de personal calificat își face simțită prezența, iar creșterea salariilor către media Uniunii Europene amenință modelul tradițional de creștere prin atragere de investiții străine în producție. Acum, întrebarea care se pune este cum se poziționează România  în noua paradigmă economică, pentru că economiștii și investitorii vorbesc din ce în ce mai des despre „o nouă ordine economică mondială”, care va fi caracterizată de investiții în producție mai aproape de piața de desfacere. Așa cum pandemia, iar apoi războiul au demonstrat, capacitățile de producție departe de piața de desfacere reprezintă o slăbiciune în cazul unui eveniment neașteptat care poate rupe sau deteriora lanțurile de aprovizionare.