Buni de plată pentru dezastrul din Cipru

Draghi a dezvinovățit CE, BCE și FMI, subliniind că nu a fost ideea celor trei instituții să taxeze toate depozitele din băncile cipriote, așa cum era planul inițial avansat de Nicosia, așa cum era planul inițial avansat de autoritățile cipriote, pe care l-a calificat drept “neinteligent, eufemistic spus”. După Draghi, miniștrii de finanțe ai zonei euro și FMI au urmărit doar ca Nicosia să-și finanțeze contribuția la pachetul de salvare de 10 mld. euro, destinat plății datoriilor țării și restructurării băncilor, printr-o taxă impusă numai asupra depozitelor clienților bogați.

Acordul de salvare a Ciprului, la care FMI va contribui în următorii trei ani cu 1,04 mld. euro, impune țării restructurarea celor mai mari două bănci, reducerea deficitului bugetar și reforma cheltuielilor publice – un pachet de măsuri de austeritate în valoare de 351 mil. euro (2,1% din PIB) numai pentru 2013. Acolo unde este legalmente posibil, măsurile de austeritate vor fi aplicate retroactiv, de la 1 ianuarie 2013.

Impozitul pe profit va crește de la 10% la 12,5%, impozitul pe dobânzi va crește de la 15% la 30%, impozitele pe proprietate vor crește în așa fel încât să aducă la buget 75 mil. euro, vor fi concediați până în 2018 cca 4.500 de salariați din sectorul public, se va renunța la facilitățile fiscale pentru cei ce investesc pe piața imobiliară, iar pensiile publice vor fi reduse gradat, cu până la 2% în cazul celor de peste 4.001 euro. Balanța bugetară va trebui adusă de la un deficit de 2,4% din PIB anul acesta la un excedent de 3% în 2017.

Prima tranșă de bani va fi eliberată în mai, iar dobânda percepută va fi de 2,5%. Același Mario Draghi a comentat că n-ar fi de niciun ajutor o părăsire a zonei euro de către Cipru, explicând că problemele economiei cipriote ar rămâne exact aceleași și dacă țara n-ar mai face parte din uniunea monetară.