Buni de plată în criza datoriilor: contribuabilii europeni

Declarația în acest sens a șefului CE, Jose Manuel Barroso, este cea mai explicită de până acum în sensul restabilirii încrederii în sistemul bancar al zonei euro, iar ea e urmată de întâlnirea de duminică între cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Nicolas Sarkozy, de la care se așteaptă nu doar o decizie privind asistența financiară pentru Grecia, ci și una referitoare la folosirea Fondului European pentru Stabilitatea Financiară (EFSF).

Sarkozy ar dori ca fondul, în valoare de 440 de miliarde de euro, să fie folosit pentru recapitalizarea băncilor (în primul rând a celor franceze, cu mare expunere la datoria Greciei), în timp ce Merkel consideră că fondul n-ar trebui folosit într-un astfel de scop decât ca o resursă de ultimă instanță, dacă toate celelalte moduri de a consolida capitalul băncilor ar fi epuizate.

Problema cea mai mare ține însă de suma estimată (cca 200 mld. euro, după estimările FMI – incomparabil cu cele 2,5 mld. estimate de CE după testul de soliditate financiară din vară) și de dificultatea de a face opinia publică europeană să suporte din nou costurile salvării unor bănci. Conform Reuters, ministrul irlandez de finanțe a estimat că necesitățile de capital ale băncilor europene nu ajung chiar la suma apreciată de FMI, dar că ar putea fi depășit plafonul de 100 de miliarde de euro.