Bulgaria respinge cererea Rusiei și susține că ia propriile decizii de apărare,în coordonare cu NATO

Bulgaria a reacționat vehement, vineri, la solicitările Rusiei privind retragerea trupelor NATO, iar Guvernul de la Sofia argumentează că are dreptul suveran de a lua propriile decizii în materie de apărare, în colaborare cu Alianța Nord-Atlantică, informează agenția Reuters.

“Bulgaria este o țară suverană, care a luat o decizie în urmă cu mult timp, aceea de a deveni stat membru NATO. În acest context, noi decidem singuri cum ne organizăm apărarea țării, prin coordonare cu partenerii noștri”, a declarat premierul Kiril Petkov.

Administrația Vladimir Putin argumentează, în solicitările privind garanțiile de securitate, că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele și echipamentele militare inclusiv din România și Bulgaria. “Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor și armamentului, precum și de alte măsuri în sensul restabilirii configurației din 1997 în cazul țărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria și România”, a anunțat vineri Ministerul de Externe de la Moscova.

Rusia amintește că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relațiile, Cooperarea și Securitatea, un act care stabilea că cele două părți “nu se consideră adversare” și prin care erau definite “mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune și acțiuni comune”. Ungaria, Polonia și Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia și Slovenia în 2004. Albania și Croația au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 și Macedonia de Nord în 2020.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a respins ca fiind inoportună și lipsită de fundament poziția Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO. MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, “mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia”, potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Ministerul Afacerilor Externe. “Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv”, arată MAE.

Secretarul de Stat american, Antony Blinken, și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, au stabilit vineri continuarea discuțiilor pentru depășirea tensiunilor, urmând să fie formulate răspunsuri săptămâna viitoare și existând posibilitatea unui nou summit al președinților Joseph Biden și Vladimir Putin. “Am stabilit că este important ca procesul diplomatic să continue. Rusia trebuie să decidă ce direcție vrea să urmeze. Eu cred că suntem pe o cale mai clară de înțelegere a preocupărilor în mod reciproc. Statele Unite și aliații europeni s-au pregătit să analizeze modalități de a aborda preocupările Rusiei privind prezența NATO în apropierea frontierelor sale, dar doar pe bază de reciprocitate”, a declarat Antony Blinken după întâlnirea desfășurată în orașul elvețian Geneva.