Bugetul statului, ca francii elvețieni: România este mult mai pregătită pentru această criză decât acum zece ani, cu trei excepții - datoriile comerciale private s-au triplat și dacă cineva

Dacă ne uităm pe datele statistice macro ale României din perioada 2008-2009, când a venit criza precedentă, și le comparăm cu datele de astăzi, vom constata că România este mult mai bine pregătită pentru noua criză atât la nivelul populației, cât și al companiilor.

Dar statul este total nepregătit și ca să supraviețuiască trebuie să facă împrumuturi majore, care se vor vedea peste trei ani într-o creștere accelerată a datoriei publice, ceea ce va trimite România cu spatele la zid și la mâna creditorilor.

Față de criza de acum zece ani, România stă mult mai bine la dobânzile la lei și în euro, la stabilitatea cursului, la nivelul salarial, la raportul dintre credite și depozite, chiar și la contul curent, care a fost cea mai mare vulnerabilitate în criza anterioară.

Dacă ne uităm la deficitul bugetar, ne trezim în fața unei explozii.

Analiza indicatorilor:

1. PIB-ul s-a dublat în zece ani: În 2008, PIB-ul a fost de 514 miliarde de lei (142 miliarde de euro), pentru ca în 2009 să scadă la 498 miliarde de lei (118 miliarde de euro), după o cădere economică de 7%.

În 2019 PIB-ul a fost de 1.059 miliarde de lei (220 de miliarde de euro), iar prognoza pentru 2020 indică o scădere economică cuprinsă între 1,9% și 8%.

Economia s-ar putea să fie mult mai rezilientă pe parcursul anului decât arată datele datele de acum.

Interesant este că această dublare PIB în zece ani a venit pe fondul creșterii numărului de salariați cu numai 20%, de la 4,8 milioane în 2008, 4,5 milioane în 2009 și până la 5,2 milioane în 2019.

2. Creșterea salariilor: În 2009, salariul minim net a fost de 469 de lei (112 euro) și un salariu mediu net de 1.361 de lei, adică 325 de uro.

În 2008 salariul minim net a fost de 442 de lei, adică 122 de euro, cu un salariu mediu net de 1.309 lei, adică 348 euro.

În 2020, salariul minim net este de 1.346 de lei, adică 280 de euro, cu un salariu mediu net de 3.300 de lei, adică 680 de euro.

3. Cursul leu/euro este mult mai stabil față de acum 10 ani: În 2008 cursul mediu a fost de 3,68 lei/euro, pentru ca în 2009 să crească la 4,23 lei/euro, adică un plus de 15%.

În 2020 cursul este de 4,84 lei/euro, iar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR promite că vom vedea o stabilitate a cursului, o flucutație de doar câteva procente fiind acceptabilă.

Din 2009 până acum, cursul a crescut cu numai 20%, în timp ce economia și salariile s-au dublat.

4. Inflația a scăzut substanțial față de criza precendetă: În 2008 inflația a fost de 7,85%, în 2009 a fost de 5,59%, iar acum inflația este de 2,6%, iar BNR face eforturi să nu scadă prea mult.

5. Dobânda BNR: În 2008 BNR avea o dobândă de 10,25% (decembrie 2008), care a scăzut la 8% în decembrie 2009, pentru ca în mai 2020 să fie de 2%, iar Isărescu spune că trendul de scădere va continua.

6. Dobânzile la nivelul băncilor: În 2008 dobânda medie la creditele în lei era de 17,3%, iar la depozite era de 11,89%, pentru ca în martie 2020 dobânda medie la creditele în lei să fie de 6,86%, iar la depozitele în lei de 2,03%.

7. Depozitele rezidenților neguvernamentali în bănci (lei și valută), care arată câți bani au populația și companiile la bănci: În 2008 soldul era de 151 de miliarde de lei, în 2009 a crescut la 167 de miliarde de lei, pentru ca în martie 2020 să fie de 375 de miliarde de lei.

Economisirea populației (lei și valută) a crescut de la 82 miliarde de lei în 2008 la 97 de miliarde de lei în 2009, până la 230 de miliarde de lei în martie 2020, adică de aproape trei ori.

Depozitele companiilor la bănci au fost de 59 de miliarde de lei în 2008, au scăzut la 56 de miliarde de lei în 2009, pentru a ajunge în martie 2020 la 127 de miliarde de lei.

8. Creditul intern acordat sectorului privat (populație plus companii, în lei și valută) a fost în martie 2020 de 272 de miliarde de lei, dintr-un total al creditului intern de 398 de miliarde de lei, de unde rezultă un sold al creditului guvernamental de 126 de miliarde lei.

În decembrie 2008 soldul creditului intern a fost de 215 miliarde de lei, din care creditul neguvernamental a fost de 198 de miliarde de lei.

În decembrie 2009 creditul intern a fost de 246 de miliarde de lei, din care creditul neguvernamental a fost de numai 199 de miliarde de lei.

Între decembrie 2008 și decembrie 2009 creditul guvernamental a explodat de la 17 miliarde de lei la 46 de miliarde de lei.

9. Rezerva valutară (aur plus valută): În 2008 rezerva internațională a fost de 28 de miliarde de euro, pentru a crește la 30 miliarde de euro în 2009 (au intrat primii bani de la FMI). În aprilie 2020 rezerva internațională a fost de 38,4 miliarde de euro, fără nicio datorie la FMI.

10. Balanța comercială: În 2008 exporturile României au fost de 33 de miliarde de euro, în 2009 au scăzut la 29 de miliarde de euro, pentru ca în 2019 să se dubleze, ajungând la 63 de miliarde de euro.

În 2008, importurile au fost de 52 de miliarde de euro, au scăzut la 35 de miliarde de euro în 2009, pentru a crește la 80 de miliarde de euro în 2019.

La nivelul soldului comercial, în 2008 am avut un deficit de 19 miliarde de euro la un PIB de 144 de miliarde de euro, care a scăzut la 6 miliarde de euro în 2009 la un PIB de 118 miliarde de euro, pentru a ajunge la 17 miliarde de euro în 2019, dar la un PIB de 220 de miliarde de euro.

11. Contul curent, care exprimă relația României cu exteriorul: În 2008 am avut un deficit de 16 miliarde de euro, cea mai mare vulnerabilitate a României în criza precedentă, care a scăzut apoi la 5 miliarde de euro în 2009, pentru a ajunge la 10 miliarde de euro în 2019, dar la un PIB dublu.

12. Pilonul II de pensii: În 2009 nu cred că s-au strâns 1 miliard de euro, întrucât de-abia se înființase, dar în martie 2020 a ajuns la 13 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un amortizor destul de bun pentru piața titlurilor de stat, adică finanțarea bugetului și piața bursieră, unde fondurile de pensii Pilon II au ajuns să fie cei mai mari acționari ai Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România.

13. Cifra de afaceri a tututor companiilor: În 2008 cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a fost de 1.082 miliarde de lei, adică 300 de miliarde de euro, pentru ca în 2018 să ajungă la 330 de miliarde de euro, iar pentru 2019 va depăși 360 de miliarde de euro.

La polul opus, vulnerabilitățile României:

1. Creditul comercial, adică datoriile pe care le au companiile una la cealaltă, au ajuns la 125 de miliarde de lei (sold unic) și la 380 de miliarde de lei soldul creditelor comerciale extinse.

Creditele comerciale sunt de 3 ori peste creditele bancare pe termen scurt, care sunt de numai 34 de miliarde de lei.

Acum zece ani, creditele bancare erau de 3 trei ori mai mari decât creditele comerciale.

Pentru sectorul privat, creditul comercial reprezintă cea mai mare vulnerabilitate pentru că, dacă o firmă nu-și plătește factura, infectează tot lanțul.

2. Deficitul bugetar: În 2008, deficitul bugetar a ajuns la 24 de miliarde de lei, în condițiile în care, cu un an în urmă era de numai 9 miliarde de lei. În 2009, deficitul a crescut la 36 de miliarde de lei.

În 2019, deficitul bugetar a fost de 48 de miliarde de lei, iar în martie 2020, când aveam numai 2 săptămâni de criză, deficitul bugetar a urcat deja la 18 miliarde de lei.

Conform prognozei guvernului, deficitul bugetar ar trebui să fie de 72 de miliarde de lei în acest an, adică 13 miliarde de euro, dar analiștii cred că ar putea depăși în final 100 de miliarde de lei, ceea ce ar fi un dezastru având în vedere că trebuie finanțat.

Problema este că și în 2021 deficitul bugetar se va situa în jurul a 75 de miliarde de lei, dacă nu chiar mai mult.

Din cauza rigidității bugetului, unde salariile și pensiile consumă 80% din venituri, aproape că nu mai există bani pentru altceva.

3. Datoria publică a statului (internă și externă, în lei și valută) a crescut în martie 2020 la 401 miliarde de lei, reprezentând 37,9% din PIB, iar până la finalul anului, probabil că va atinge 450 de miliarde de lei, dar la un PIB în valoare nominală mai redus, ceea ce va duce datoria publică la peste 40% din PIB, nivelul de alarmă fiind de 45% din PIB, nivel care va fi atins fără probleme în 2021, dacă deficitul bugetar se va menține.

În decembrie 2019, soldul datoriei publice a fost de 373 de miliarde de lei, adică 35% din PIB.

În 2007, datoria publică a fost de 50 de miliarde de lei, adică 11,9% din PIB, a crescut la 66 de miliarde de lei în 2008, adică 12% din PIB, pentru a exploda în 2009 la 115 miliarde de lei, adică 21,8% din PIB.

Din această datorie publică, în martie 2020 datoria externă a statului era de 41 de miliarde de euro, dintr-un total de 106 miliarde de euro al datoriei externe totale a României (public și privată).

În 2008 datoria externă a statului era de numai 11 miliarde de euro, la care s-a adăugat datoria externă privată de 61 de miliarde de euro, rezultând un total de 72 de miliarde de euro.

Ca o concluzie, România intră în această nouă criză mai bine echipată, mai ales că expunerea externă pe valută s-a diminuat considerabil în sectorul privat, iar dobânzile la lei au scăzut substanțial, iar BNR promite că acest trend va continua.

Creșterea salariilor a ușurat substanțial sarcina de plată a ratelor la bancă pentru casă pentru persoanele fizice, ponderea într-un salariu coborând la 30%, față de 80% cât era acum 10 ani.

Dacă mai punem la socoteală că prețul apartamentelor a scăzut cu 30-50%, presiunea pe plata ratelor și posibilitatea achiziției unui apartament s-au îmbunătățit semnificativ.

Nu mai există credite în franci elvețieni și nici în euro pentru persoanele fizice, iar BNR, prin controlul dobânzii la lei, poate influența mult piața.

Problema majoră a României o reprezintă bugetul de stat, cu 1,2 milioane de salariați și 5 milioane de pensionari, care are un cost extrem de ridicat și care nu poate fi redus atât de ușor prin tăieri de salarii sau creșteri de taxe sau impozite.

Economia s-ar putea să meargă mai bine în acest an decât estimările analiștilor, dar asta nu însemnă că și bugetul statului o va duce bine, ci dimpotrivă.

Din păcate, ajustarea bugetului și a deficitului bugetar nu va putea fi făcută lin, ci prin măsuri radicale, care însă vor afecta economia când se vor lua.