Cu bugetul și PNRR-ul în aer, cu economia care se răcește, dacă Ciolacu nu vine repede cu un plan concret de măsuri de stimulare pe termen scurt a businessului, ne vom trezi cu o recesiune economică extrem de complicată care va arunca în aer stabilitatea politică și va duce România într-o criză economică și politică anul viitor

Săptămâna aceasta, dacă greva profesorilor se va termina luni, Nicolae Ciucă ar trebui să își dea demisia din funcția de premier, iar Marcel Ciolacu, liderul PSD, să vină la Palatul Victoria, în cadrul celebrei rotative care asigură guvernarea.

Săptămâna aceasta, dacă greva profesorilor se va termina luni, Nicolae Ciucă ar trebui să își dea demisia din funcția de premier, iar Marcel Ciolacu, liderul PSD, să vină la Palatul Victoria, în cadrul celebrei rotative PNL-PSD care asigură guvernarea.

Marcel Ciolacu a evitat să vina la Palatul Victoria când a început greva profesorilor pentru a nu deconta electoral acest protest fară precedent în ultimele două decenii, dar nu mai poate să fugă acum.

El va prelua o situație extrem de tensionată a bugetului unde minusul la încasări începe să atârne greu și economia, care dincolo de cifrele bune afisate pana acum, în spate dă semne de răcire.

1. Consumul dă semne vizibile de scădere – în aprilie comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,2% față de luna martie, o cifră îngrijorătoare și cu 1% față de aprilie 2022. Analiștii remarcă că acest rezultat din aprilie este cel mai prost din ultimii 3 ani și nu anunță lucruri deloc bune.

https://www.zf.ro/zf-24/banca-transilvania-estimeaza-crestere-consumului-2-9-2023-4-8-2024-21926561

2. Inflația de abia acum începe să muște – deși este în scădere de la 16% la 11%, inflația începe de abia acum să se simtă în achizitiile făcute de consumatori. Chiar dacă inflația va scădea la 7% la finalul anului, cât estimează BNR, această scădere nu cred că va impulsiona creștere consumului, ci dimpotrivă. Pe piață se manifestă fenomenul de shrinkflație, respectiv scăderea volumului de achiziție pe fondul menținerii prețurilor. Companiile reduc gramajul din produse că să nu mai crească prețurile, ceea ce în final se vede în volumul vândut.

3. Industria – principala componentă din formarea PIB –  este pe minus și sunt slabe șanse să intre pe plus în acest an dacă recesiunea în care a intrat Germania se va menține iar economia europeană va începe să se răcească. Deja companiile din industrie care activează în România, în special multinaționalele, resimt scăderea comenzilor din vest.

4. Vânzările de bunuri de folosință îndelungată se reduc – Vânzările de electrocasnice, vânzările de mobilă, sunt în scădere iar acest lucru începe să se simtă. Multe companii și mulți producători din domeniu au crezut că această scădere care se manifestă de la începutul anului este temporară iar vânzările își vor reveni dupa Paște, ceea ce nu se întâmplă. Consumatorii nu prea vor să aloce sume mari de bani, pentru că bugetele lor sunt deja strânse și nu stiu cum vor evolua lucrurile în viitor, mai ales în privința veniturilor.

5. Investițiile în logistică încep să se mai tempereze – după creșterea susținută din ultimii ani, investițiile în logistică făcute pentru companiile din producție și pentru companiile din e-commerce au început să se mai reducă sau mai precis au intrat pe hold pentru că clienții nu mai sunt așa euforici.

6. Creșterea e-commerce-ului scade – în pandemie e-commerce-ul a explodat, având rate de creștere de două cifre. A fost un an de vis pentru cei care operează în acest sector, atât rețele de e-commerce, cât și clienții lor. Odată cu apariția inflației și scăderea puterii de cumpărare, vânzările din e-commerce s-au  mai temperat și creșterea scade de la două cifre la o singură cifră, iar unii retaileri din eșalonul de mijloc și din eșalonul de jos chiar au intrat pe minus.

7. Construcțiile rezidențiale și tranzacțiile imobiliare scad – piața de construcții rezidențiale scade evident, numărul de proiecte noi se reduce din motive de autorizație dar și de scădere a vânzărilor.  Un proiect imobiliar implică sume mari de bani și un ciclu de fabricație și vânzare de la minim 2 ani până la 4 ani. Pentru că vremurile sunt tulburi, pentru că dobânzile sunt mari, o parte dintre clienți nu prea mai vor să se înhame la achiziția unui apartament.

8. Vânzările de credite imobiliare/ ipotecare și de consum scad – inflația, dobânzile mari, scăderea puterii de cumpărare, neîncadrarea în criteriile de obținere a unui credit ipotecar, au determinat o scădere vizibilă a vânzărilor de credite noi pe acest segment. Băncile vor să de credite, au lichiditate suficientă dar cerere a scăzut. Iar acest lucru afectează economia, mai mult decât ne dăm noi seama. Un nou apartament înseamnă pe lanț vânzarea de materiale de construcții, munca și plata salariilor, vânzarea de electrocasnice și mobilă, etc.  

9. Agricultura – deși 2023 pare să fie un an agricol mai bun decât 2022, mulți fermieri, multe companii din domeniu sunt blocate cu stocurile de anul trecut pentru că nu și-au vândut recolta la timp. Fie au așteptat un preț mai mare, fie nu au avut loc țn Portul Constanța de cereale ucrainene. Acum vine recolta pe 2023 care va fi mai mare, cu pretui mai mici. Multi fermieri au în spate credite bancare, au în spate imputuri achiziționate anul trecut la prețuri mari, iar prețul cerealelor de anul acesta va fi mai mic decât costul lor de producție. Guvernul se confruntă cu un scandal mare în agricultură din cauza situației cerealelor ucrainene care au invadat Portul Constanța și au scos fermierii români din dane. România nu poate consuma toată recolta care se anunță, iar întrebarea tuturor este unde își vor vinde marfa și la ce preț.

10. Industria  IT – motorul creșterii economice în ultimii ani, în special în pandemie, începe să se răcească. Din America vine un vânt siberian în acest sector care începe să apară și la noi. Angajările în IT s-au mai temperat pentru ca au scăzut comenzile din afară iar companiile nu mai aruncă cu bani în IT-iști. Această piață care a ajuns la 8,3% din PIB s-ar putea să nu mai poată să susțină creșterea economică, vânzările de apartamente noi, vânzările de mașini, vânzările de bunuri de folosință îndelungată – laptopuri, calculatoare, televizoare. Deja sunt companii de la noi din IT, care acum un an nu știau cum să le mai intre în grații IT-iștilor prin salarii în creștere , facilități de tot felul, iar acum încep să facă ajustări de personal.

11. Salariile își vor încetini creșterea – în ultimul deceniu, creștere salariilor a susținut consumul și economia, dar acum acest motor începe  să se răcească. Companiile nu pot acoperi inflația, așa că creșterile salariale se reduc vizibil. Deja sunt situații în care dacă îți menții jobul este cea mai bună variantă. De o majorare salarială ca să acopere inflația nici nu mai poate fi vorba. Așa că bugetele famiilor devin din ce în ce mai strânse iar acest lucru se vede în piață.

12. PNRR-ul este în aer – celebrul program de finanțare a economiei cu banii de la UE – 29 de miliarde de euro, este în aer, nimeni nu mai știe stadiul condițiilor de îndeplinit, toată lumea fuge de acest program. Cea mai bună dovada sunt discuțiile legate de rotativa guvernamentală unde Ministerul Fondurilor Europene, care gestionează acest proiect plus banii europeni, este pasat de la un partid la altul. PNL, PSD, UDMR se bat pe Ministerul Transporturilor și pe Ministerul Dezvoltării, acolo unde sunt banii de la buget, acolo unde este hrana pentru gurile lacome ale clienților de partid. La Ministerul Fondurilor Europene se fac hârtii, se fac proiecte, dar banii sunt la alții. România a atras până acum vreo 6 miliarde de euro, bani care stau degeaba, având în vedere că s-au absorbit numai 422 de milioane de euro.

13. Bugetul este în aer – pentru că scăderea consumului este evidentă, statul a încasat mai puțini bani față de program, deficitul pe tot anul fiind estimat la 20 de miliarde de lei. Situația nu are cum să fie mai bună pentru ca economia este în pierdere de viteză, pentru că bugetele românilor sunt tot mai strânse, pentru că nu sunt absorbiți banii din PNRR și din fondurile europene, pentru că cei care asigură guvernarea sunt numai buni de dat din gură, liderul din acest domeniu fiind Marcel Ciolacu. Daca viitorul guvern Ciolacu va opera majorări de taxe și impozite, acest lucru va accelera intrarea României in recesiune. De aceea, Marcel Ciolacu nu prea vrea să vină la Palatul Victoria, pentru ca va deconta politic tot ce va urma.

Marcel Ciolacu moștenește o economie în pierdere de viteza, iar dacă nu vine repede cu câteva măsuri care să întoarcă acest trend, finalul de an va fi extrem de tensionat.

Scăderea inflației nu va ajuta guvernul, dobânzile nu vor scădea așa de repede și nu pot fi un imbold economic, iar tensiunile interne și externe nu au cum să se calmeze. După profesori, urmează să iasă în stradă SANITAS-ul, se pregătesc cei din industria feroviară, iar nimeni din aparatul guvernamental nu prea are chef de muncă și mai ales de decontat toate deciziile politice și economice proaste.

AUR este în creștere, iar dacă trendul actual se menține, acest partid apărut de nicăieri care preia foarte multe nemulțumiri ale oamenilor, se va bate cu PSD la alegerile de anul viitor pentru poziția numărul 1. PNL, sfâșiat intern de patru grupări care nu știu pentru ce se bat, se va chinui mult în alegeri și va deveni o piatră de moară din punct de vedere politic.

Așa că lui Marcel Ciolacu îi revine misiunea să vină cu ceva concret pe masă din punct de vedere economic, care să miște economia rapid. În caz contrar ne paște recesiunea pe toți și din punct de vedere economic și din punct de vedere politic.