Bugetul ca experiment

Discutiile despre rectificarea bugetara au fost decisiv impinse spre zona politicului, dupa ce liderul PD Emil Boc a anuntat ca vor fi transate in sedinta Consiliului National al Coalitiei si dupa ce Codul fiscal a trecut cu modificari importante in Parlament. Ultimele modificari: impozitul majorat pe tranzactiile de pe piata de capital nu va fi introdus decat de la 1 ianuarie 2006 (in cota de 16%), cel pe tranzactiile imobiliare va intra totusi in vigoare de la 1 iunie 2005 (in cota de 10%). Cea mai mare surpriza e insa ca accizele pentru camerele digitale foto si video si alte aparate electronice, reintroduse la sfarsitul lui martie dupa ce au fost eliminate la 1 ianuarie, dispar din nou.  

Totusi, de unde va rezulta acum plusul de venituri asteptate la buget, tinand cont ca ministrul finantelor explicase cat de necesare ar fi noile accize si impozite pe care intre timp Parlamentul le-a eliminat? Dimpotriva, seful Comisiei de finante-banci din Senat, Varujan Vosganian, a explicat saptamana trecuta ca la discutarea bugetului nici nu va fi nevoie de o rectificare „pe minus“ si ca eventualele realocari de fonduri intre ministere nu vor fi necesare decat pentru a acoperi cheltuielile salariale neincluse in buget de vechea guvernare.

Vosganian a precizat insa, lucru important, ca amanarea rectificarii pana la finele lui iunie se justifica (la fel ca si in toate lunile din urma) prin dorinta de a demonstra FMI ca incasarile la buget urca in mod constant si ca, deci, nu e nevoie nici de o crestere a TVA de la 19% la 21%, nici de o crestere a cotei unice de impozitare de la 16% la 19%. 

Toate acestea consolideaza impresia ca balanta de venituri si cheltuieli a Romaniei pe anul in curs e un experiment continuu, al carui efect nu e nicidecum mult asteptata predictibilitate a mediului de afaceri, ci doar folosul teoretic inerent oricarui test, atunci cand parametrii se schimba si apoi iar se schimba pe parcurs.