București, România, Uniunea Europeană

Aderarea la Uniunea Europeană a fost un episod mult mai important decât cel din 2004, atunci când România a devenit membru al NATO, pentru că Uniunea Europeană acoperă toate zonele economice și sociale, nu doar cele legate de apărare.

Procesul Brexit, perspectiva financiară multianuală și summitul de la Sibiu sunt doar trei dintre provocările cu care se va confrunta președinția română a Consiliului UE. De asemenea, în timpul acestui mandat, respectiv în luna mai, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. „Președinția României la Consiliul UE se va derula într-un context european și internațional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcție de evoluția unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexitul și cadrul financiar multianual post-2020”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

Președinția Consiliului Uniunii Europene este preluată, prin rotație, de toate statele membre; e o întâmplare, așadar, că preluăm frâiele într-un moment marcat de atât de multe evenimente. Nimeni nu putea anticipa, în 2007, că „divorțul“ oficial al Marii Britanii de UE va avea loc în timpul președinției române; la fel, nimeni nu se putea gândi, în acel moment de expansiune, la influența tot mai mare a curentelor eurosceptice.

România trebuie însă să gestioneze toate aceste lucruri, trecând totodată peste o serie de neînțelegeri – să le numim astfel pentru a evita un termen mai dur, așa cum ar fi conflicte – pe care oficialii de la noi le-au avut cu cei de la Bruxelles în ultimele luni ale anului 2018.

O primă provocare a președinției României la Consiliul UE va fi legată de procesul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie.

Următoarea prioritate a României va fi să adopte cadrul financiar multianual, unde România va trebui să echilibreze promovarea intereselor naționale cu responsabilitatea de moderator neutru.

Tot în perioada președinției române a Consiliului Uniunii Europene va avea loc un summit la Sibiu, pe 9 mai 2019. Reuniunea va fi dedicată viitorului Uniunii Europene și viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024 și va reuni la Sibiu 27 de șefi de stat și de guvern ai statelor membre, 36 de delegații oficiale, 400 de invitați de rang înalt, circa 900 de jurnaliști și 100 de traducători. În septembrie 2017 președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut României și președintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un summit special la Sibiu pe 9 mai 2019.

Calendarul oficial al președinției române a Consiliului Uniunii Europene cuprinde mai multe reuniuni politice și culturale. Din prima categorie fac parte, printre altele, reuniunea informală a miniștrilor apărării, 30 ianuarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe (Gymnich) – 31 ianuarie, la Banca Națională a României, reuniunea informală a miniștrilor afacerilor interne și a miniștrilor justiției, 6-8 februarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniștrilor finanțelor publice, 6 aprilie, la Banca Națională a României.

România va preda ștafeta președinției Consiliului UE Finlandei la 1 iulie 2019. În mandatul Finlandei urmează să se decidă noua conducere a instituțiilor europene, cum ar fi Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul European.

România vs. Uniunea Europeană

Relația noastră cu Europa este, în prezent, una complicată. Aspectele negative sunt multe și nu are rost să le enumerăm; cele pozitive se referă mai ales la modul în care românii percep Uniunea Europeană, fiind încă una dintre națiunile cu un grad mare de acceptare a structurii interstatale – 50% dintre români spun că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent Eurobarometru, publicat în noiembrie 2018. Deși în scădere cu 2% față de prima parte a anului trecut și cu 7% față de aprilie 2017, procentajul este peste media europeană de 42%.

Într-un articol publicat la începutul acestui an, Financial Times vorbea de contextul „ironic“ în care România preia președinția Consiliului UE: agenda celor șase luni include declanșarea procedurilor de infringement împotriva Poloniei și Ungariei pentru nerespectarea statului de drept. România nu va încerca ștergerea acestor puncte din program, cred cei de la FT, pentru că toți ochii vor fi ațintiți asupra Palatului Victoria; dar procedurile de infringement au oricum șanse mici de a-și atinge scopul final, și anume anularea dreptului de vot pentru o țară, fiind nevoie de votul în unanimitate al celorlalte 27 de țări.

Mai multe publicații franceze au tratat subiectul preluării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România cu scepticism, criticând „derivele antieuropene de la București” și comparând România cu „o bătaie de cap pentru Europa”.

„Guvernul de la București nu a înțeles complet ce înseamnă să prezidezi țările din Uniunea Europeană”, a declarat Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, citat de Le Monde, pentru a exemplifica atmosfera în care România a preluat la 1 ianuarie președinția Consiliului UE.

Publicația Le Parisien a comparat România cu „o bătaie de cap pentru Europa”, criticând „guvernul care trage cu gloanțe roșii spre Bruxelles”.

Preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene de către România pentru următoarele șase luni a fost comparată ca gravitate de către Le Parisien cu procesul de Brexit și alegerile europarlamentare din luna mai. Situația din România a fost dezbătută și în presa italiană, de către cotidianul La Repubblica, în care președinția preluată de România este privită drept un motiv de neliniște la nivel european, tot din cauza atitudinii și acțiunilor partidului de guvernare.

Ce poate câștiga România în aceste șase luni?

În cadrul unui interviu acordat anul trecut pentru Business Magazin, eurodeputatul Siegfried Mureșan a explicat că președinția Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influența mersul Uniunii. „Ce trebuie să faci când deții președinția? Trebuie să ajuți cele 28 de state membre să ajungă la poziții comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenți, dar, pe lângă competență, credibilitatea este esențială. Toți trebuie să aibă încredere că în momentul în care îți încredințează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, spunea atunci Mureșan.

A exercita pentru prima dată președinția Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil cu președinția bulgară, explică eurodeputatul. „Ar trebui însă să fie mai ușor pentru noi, fiind al șaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populație de sub 2-3 milioane de oameni și administrație publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e și cum privește guvernul această președinție, și sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câțiva diplomați și politicieni, o președinție de care să scăpăm repede și ieftin. Eu sper să o ia ca pe o investiție, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta țara așa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate și justiție și care vor valori europene.“

Pe de altă parte, George Ciamba, numit ministru pentru afaceri europene în a doua parte a anului trecut, declara într-un interviu acordat Mediafax că vor fi mai multe dosare care vor rămâne legate de președinția României: acordul de comerț liber cu Singapore, terminarea traducerii conforme și semnarea acordului de comerț liber cu Vietnamul, procesul de lărgire spre Balcanii de Vest, aniversarea a 10 ani de la parteneriatul estic sau summitul de la Sibiu. „Este foarte important să înțelegem: coeziunea, ca valoare comună europeană, înseamnă unitate și cred că acesta este lucrul pe care vrem să-l degajăm de la summitul de la Sibiu, cu două săptămâni și jumătate înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Nu e vorba de a schimba acum radical Europa, ci de a aduce Europa la mesajele care întotdeauna au caracterizat-o și care au fost de succes“, a mai spus Ciamba.

Preluarea președinției Consiliului UE este un moment care vine o dată la 14 ani și care poate aduce prestigiul țării ce deține funcția, dar și unul care poate crește gradul de influență al unui stat în cadrul instituțiilor europene. Indiferent de cum vor decurge următoarele șase luni, România și-a câștigat deja locul în cărțile de istorie.