București - Capitală europeană a culturii 2021: Investiție necesară de 75 de milioane de euro pentru următorii 6 ani

“Este foarte important să cunoaștem bugetul acestui proiect”, a declarat într-o conferință de presă directorul centrului cultural, delegat de Primăria Municipiului București pentru a realiza dosarul de candidatură a orașului la titlul de Capitală europeană a culturii 2021.

Astfel, Mihaela Păun a spus că, pentru cei șase ani premergători datei la care Bucureștiul ar putea deține titlul de Capitală europeană a culturii, bugetul estimat este de 75 de milioane de euro, dintre care 90% vor proveni de la bugetul de stat – 50%, de la Primăria generală a Capitalei, 2% de la fiecare primărie de sector, dar și de la instituțiile din județul Ilfov, care este inclus în proiect. Celelalte 10 procente din buget, spune Păun, vor proveni din sponsorizări și finanțări private.

“Ne batem pentru a câștiga proiectul la nivel de țară”, a declarat primarul general interimar al Capitalei, Ștefănel Dan Marin. “Această titulatură, pentru mine, este importantă și aș vrea ca dezvoltarea culturală să fie o prioritate din punct de vedere al modului de concertare a evenimentelor, care ar trebui să ajungă și în zone din afara centrului orașului”, a mai spus acesta, menționând că locuiește la periferia Bucureștiului, unde și-ar dori să fie organizare mai multe acțiuni de acest tip.

“Viziunea mea legată de București 2021 se bazează pe această descentralizare – un termen care nu ar trebui folosit când vine vorba despre cultură – a evenimentelor culturale. Vom încheia parteneriate cu școli și licee, unde vom organiza evenimente culturale și educative”, a mai spus acesta.

Ștefănel Dan Marin este încrezător că Bucureștiul va ajunge în următoarea fază a candidaturii. “Sunt convins că ne vom afla pe lista scurtă a orașelor. Această titulatură nu va însemna doar un premiu, un concurs câștigat, ci o dezvoltare a orașului pe termen lung”, a mai declarat acesta.

De cealaltă parte, Corina Șuteu, expert în politici culturale, a menționat că “foarte important este cum se investește în cultură”. “Într-un oraș mare, cultura depinde și de mobilitate, de infrastructură”, a mai spus aceasta.

“Energia orașului nu este folosită la capacitatea maximă”, a spus Anca Ioniță, membru în biroul de coordonare, coordonatorul grupului de experți numit Curatorium, cel care stabilește direcțiile artistice și structura candidaturii. “Vrem să aducem în vizibil tot potențialul creator care este necunoscut, neimaginat”, a mai spus Ioniță.

Dosarul de candidatură a fost depus la data de 9 octombrie, urmând ca, în perioada 7 – 13 decembrie, un juriu format din 12 experți europeni în domeniul culturii, dintre care doi sunt români, să analizeze prezentările, urmând să decidă câte orașe vor fi cuprinse în lista scurtă.

Acestea vor avea la dispoziție alte șase luni pentru a realiza obiectivele propuse, iar numele orașului românesc care va fi Capitală culturală europeană în 2021, alături de o localitate din Grecia, va fi anunțat în 2016.

Pe 23 octombrie, Ministerul Culturii a anunțat că au fost acceptate, în urma documentației depuse, candidaturile orașelor Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brașov, Brăila, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timișoara și Târgu-Mureș la titlul de Capitală europeană a culturii 2021.

Programul “Capitală culturală europeană” a fost inițiat de Consiliul de Miniștri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei și de a celebra contribuția orașelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de orașe au deținut acest titlu. În 2007, orașul Sibiu a deținut acest titlu, alături de Luxemburg.

Orașul Mons, situat în sudul Belgiei, a preluat la sfârșitul lunii ianuarie rolul de “capitală culturală europeană”, pentru un an, alături de localitatea Plzeň din Cehia, cu ambiția de a insufla un nou elan unei regiuni afectate dur de criza economică, la fel ca predecesoarele sale, Lille și Liverpool.