BRICS atacă supremația Băncii Mondiale și a FMI

BRICS VA ÎNFIINȚA ȘI O REZERVĂ DE 100 DE MILIARDE DE DOLARI, ÎN MONEDĂ AMERICANĂ, CARE SE VA NUMI CONTINGENT RESERVE ARRANGEMENT – CRA – ARANJAMENTUL PENTRU REZERVA DESTINATĂ SITUAȚIILOR NEPREVĂZUTE. Facilitatea, un fel de FMI, ar trebui să pună fonduri de urgență la dispoziția țărilor confruntate cu perturbări pe termen scurt ale cursului monedei naționale sau cu probleme ale balanței de plăți, spune ministrul de finanțe al Rusiei, Anton Siluanov.

Cele două noi instituții ale BRICS ar trebui să asigure țărilor în dezvoltare alternative la Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, instituții în care Statele Unite exercită o influență semnificativă. Când FMI și Banca Mondială acordă împrumuturi, finanțările sunt întotdeauna însoțite de condiții, care reflectă interesele Washingtonului și pe cele ale aliaților, precum Marea Britanie. Țările BRICS încearcă, prin înființarea unor instituții financiare comune, să iasă de sub influența SUA și să scoată și alte țări de pe orbita americană, scrie Deutsche Welle.

NDB, la care cele cinci țări vor asigura prin contribuții egale capitalul inițial de 50 de miliarde de dolari, ar urma să acorde împrumuturi pentru proiecte de infrastructură, cu mai puține restricții și întârzieri decât Banca Mondială.
Unii analiști consideră că NDB ar putea arăta, însă, mai puțină precauție în privința sustenabilității proiectelor pe care le finanțează.

”Noua bancă ar putea contribui la reducerea deficitului de finanțare a investițiilor în infrastructură în țările în dezvoltare, dar ar putea deschide larg ușa pentru proiecte care reprezintă dezastre sociale și de mediu„, afirmă Andy Mukherjee, analist la Reuters.

Fondul de rezervă ar avea o misiune paralelă cu cea a FMI, și anume să acorde fonduri de urgență țărilor care se confruntă cu o criză subită de valută, mai ales dolari, moneda care domină finanțele și comerțul la nivel global.
Țările în dezvoltare se pot confrunta cu astfel de crize atunci când investitorii retrag sume mari de bani, din diverse motive. Crize pot să apară și ca urmare a unor scăderi bruște ale prețurilor principalelor exporturi ale unor țări, cum ar fi petrolul sau cuprul.

O întrebare importantă rămâne în privința diferențelor dintre condițiile pentru împrumuturi ale fondului de urgență al BRICS și cele ale FMI. De multe decenii, FMI acordă țărilor în dezvoltare împrumuturi dacă acestea acceptă să scadă cheltuielile statului, să deschidă economiile pentru investitorii străini, să renunțe la tarifele prin care își protejează propriii producători, să liberalizeze piețele și să ia alte măsuri în linie cu agenda economică a Fondului.
Unii economiști, precum Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel, afirmă că agenda promovată de FMI a cauzat în multe țări diminuarea exagerată a investițiilor publice în infrastructură, sănătate și educație.

Este prea devreme pentru a se afirma dacă fondul de urgență al BRICS va fi modelat după agenda FMI sau va aplica criterii substanțial diferite pentru creditare. Un subsecretar de stat din Ministerul Afacerilor Externe al Braziliei a declarat deja că fondul de urgență va avea ca model Inițiativa Chiang Mai a țărilor din Asia de Sud-Est.

Inițiativa Chiang Mai, un fond înființat de Asociația Țărilor din Asia de Sud-Est în mai 2000, are legături strânse cu FMI: membrii pot accesa, în lipsa unui acord cu FMI, doar 40% din cota subscrisă.

China va contribui cu cea mai mare sumă la fondul țărilor BRICS, respectiv cu 41 de miliarde de dolari, în timp ce Brazilia, India și Rusia vor aduce câte 18 miliarde de dolari, iar Africa de Sud 5 miliarde de dolari.

EVOIA DE ACȚIUNE
Banca Mondială și FMI au fost înființate după Al Doilea Război Mondial pentru a asigura finanțarea necesară reconstrucției Europei. Organismele de conducere ale acestor instituții includ reprezentanți ai multor țări, dar sunt controlate de SUA și aliații europeni. Ascensiunea din ultima perioadă a Chinei, Braziliei și altor state a intensificat apelurile pentru creșterea reprezentării lor în conducerea Băncii Mondiale și FMI.

În urmă cu patru ani, s-a ajuns la un acord pentru schimbări care să dea o importanță mai mare Chinei și altor mari economii emergente. Acordul are nevoie, însă, și de avizul SUA, iar Congresul a refuzat aprobarea. Așa că economiile emergente s-au săturat, notează Deutsche Welle.

Decizia acestora de a înființa NDB și fondul de urgență ar putea pune presiune pe Washington pentru a nu mai amâna respectarea angajamentelor pentru reformă.