BREAKING Taxa pe stâlp se amână. Premierul Ciolacu: Introducerea impozitului pe construcții speciale nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele și după ce ministrul finanțelor va avea discuții cu marile companii care vor urma să aibă investiții

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat în urmă cu puțin timp la Palatul Victoria că introducerea impozitului pe construcții speciale nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele și după ce ministrul finanțelor va avea discuții cu marile companii care vor urma să aibă investiții.

El a făcut aceste declarații la ședința de guvern prin care va fi adoptată OUG. “Această ordonanță nu este una a „austerității” sau „sărăciei” așa cum se spune la televizor.  Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis sute de școli și spitale”.

Ordonanța de austeritate a Guvernului Ciolacu 2 – publicată duminică sub forma unui proiect în transparență decizională de Ministerul Finanțelor – prevedea printre altele impozitarea construcțiilor speciale cu 1,5% din valoare.

Taxa pe stâlp nu era o noutate pentru investitori, ea fiind introdusă prima oară pe timpul Guvernului Ponta 1 în 2014 și eliminată în 2017. Însă potrivit unei analize a Fondului Proprietatea din toamna lui 2015, companiile din portofoliul Fondului au plătit 1 mld. lei sub forma acestei taxe în 2014, din care 400 mil. lei au venit doar de la Petrom.

Swiss Capital – cel mai mare broker de la Bursa de Valori – a estimat astăzi că taxa ar avea o valoare de 1 mld. lei de la cele mai mari companii din energie listate la Bursa de Valori. Pentru Petrom, Swiss Capital estimează un impozit de 430 mil. lei, iar pentru Hidroelectrica de 245 mil. lei

Potrivit proiectului de ordonanță, impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri. “Asupra valorii construcțiilor” este o exprimare neclară și confuză, potrivit companiilor. Ce fel de valoare? Contabilă, valoarea pieței?

Taxa pe stâlp, introdusă în 2014 de guvernul Ponta, a fost eliminată în 2017 din mai multe motive legate de impactul negativ asupra economiei și competitivității companiilor. Printre motivele principale care au condus la anularea acestei taxe se numără:

Povara fiscală excesivă asupra companiilor

Taxa afecta în special companiile cu investiții semnificative în infrastructură și active fixe, cum ar fi cele din energie, telecomunicații, agricultură și industrie. Costurile ridicate au redus competitivitatea acestor companii pe piața internă și externă.

Descurajarea investițiilor

Taxa pe stâlp a fost percepută ca o piedică în atragerea de investiții străine și în stimularea investițiilor interne. Impozitarea suplimentară a construcțiilor speciale a diminuat profitabilitatea proiectelor și a descurajat dezvoltarea infrastructurii strategice.

Impact negativ asupra economiei

Companiile au transferat parțial costurile generate de taxă către consumatori, prin creșterea prețurilor la produse și servicii, ceea ce a afectat consumul și a generat presiuni inflaționiste.

Ineficiența fiscală

Deși a fost introdusă ca o măsură pentru creșterea veniturilor bugetare, efectele adverse asupra economiei au diminuat impactul pozitiv pe termen lung. Taxa a fost văzută ca un impozit care penalizează dezvoltarea economică și investițiile productive.

Critici din partea mediului de afaceri

Asociațiile de afaceri și investitori au criticat taxa pe stâlp pentru caracterul său regresiv și discriminatoriu, solicitând eliminarea acesteia pentru a îmbunătăți climatul investițional din România.

Eliminarea taxei în 2017 a fost justificată de guvernul de atunci prin necesitatea de a stimula mediul de afaceri și de a încuraja investițiile în sectoare-cheie ale economiei.