BREAKING NEWS Statul anunță în premieră ce pachete ar vrea să vândă din Hidroelectrica și Romgaz la Bursa de Valori, ce alte companii vrea să aducă, precum Salrom, Porturi, Romarm, și la ce venituri se așteptată. CEC Bank, considerat cel mai solid candidat pentru IPO. Document

Cabinetul viceprim-ministrului Oana-Clara Gheorghiu a transmis Guvernului un raport prin care propune listarea parțială la Bursa de Valori București a 22 de companii cu capital de stat, operațiune care ar putea genera venituri de 3-8 miliarde de lei încă din acest an, potrivit documentului analizat de Ziarul Financiar.

Notă de informare privind Raportul CNR asupra celor 22 de întreprinderi publice din lista-pilot și Raportul privind companiile eligibile pentru listare la Bursa de Valori București

Raportul, datat martie 2026, identifică drept prioritare trei tranzacții majore: o ofertă secundară de 5-10% din acțiunile Hidroelectrica (estimată la 3,1-6,2 miliarde lei), o ofertă similară de 5-7% din Romgaz (2,2-3,1 miliarde lei) și o ofertă publică inițială (IPO) pentru CEC Bank, care include și o componentă de vânzare a unui pachet deținut de stat.

“La capitalizările bursiere din martie 2026, primele trei tranzacții prioritare pot genera venituri orientative la bugetul de stat în ordine de mărime de 3-8 miliarde de lei”, se arată în document. Totuși, raportul precizează că “aceste estimări sunt calculate la preturile curente de piață, nu constituie angajamente și depind de condițiile de piață la momentul execuției”.

Printre companiile vizate pentru listare se numără CEC Bank, evaluată la 5,4 miliarde lei, Compania Națională Aeroporturi București (5,5 miliarde lei), Administrația Porturilor Maritime Constanța (1,45 miliarde lei), Societatea Națională a Sării – Salrom (616,5 milioane lei), Loteria Română (599 milioane lei), Compania Națională Imprimeria Națională (672,8 milioane lei) și Cuprumim – Zacământul Roșia Poieni (734 milioane lei).

Documentul subliniază însă că este “o analiză exploratorie bazată pe date publice” și că “nu conține evaluări de piață independente și nu substituie studiile pe care le recomandă”. Verdictele sunt orientative și evaluările “provin din surse publice – AMEPIP și BVB – și nu au fost verificate independent”.

Raportul evidențiază o situație financiară dificilă pentru unele companii de stat. Cele 22 de companii analizate generează un cost anual al inacțiunii cuantificabil de aproximativ 4,2 miliarde lei ca datorii bugetare cumulate – CFR Marfă (1,26 miliarde lei), SNCFR RA (1,78 miliarde lei), Romgaz (556 milioane lei) și CFR ILRU (213 milioane lei) – și pierderi agregate de circa 1,12 miliarde lei.

Documentul clasifică companiile în funcție de urgența acțiunii. În categoria “Decizii ireversibile – trebuie în 2026” se află companii precum TAROM, despre care se menționează că “după 31.12.2026, nicio bancă nu va mai avea stat posibil pentru minimun 10 ani”, și CFR Marfă, care “cerere faliment: 31 mai 2026”.

În categoria “Decizii structurale – deblocheaza efecte în cascadă” sunt incluse companii precum Metrorex și CFR SA, iar în “Dosare PNRR – fără consecințe ireversibile în 2026” apar entități precum MINVEST, REMIN și CNCIR.

Raportul identifică și opt companii aflate în “ieșire ordonată” din portofoliu: Petrotrans (în procedură de faliment blocată), CFR Marfă (cu termen de faliment pe 31 mai 2026), CFR ILRU (faliment din martie 2025), Electrocentrale Grup și Rofersped, precum și SNCFR RA, “desființată, blocată de legislativ privind falimentul regiilor autonome – necesită inițiativă legislativă urgentă”.

Nota de informare transmisă Guvernului pe 15 aprilie 2026 menționează că “temeiul legal se sprijină pe trei piloni”: Memorandumul nr. 38569 din decembrie 2025 care a aprobat lista-pilot de 22 de companii, Legea nr. 48/2025 privind politica publică de proprietate a statului, și Jalonul 443 din PNRR, Componenta 14, care “stabilește termenul de 31 august 2026 pentru stat cu parcurs reversibil demonstrabil față de Comisia Europeană”.

Documentul avertizează că “nota nu conține recomandări de fond proprii față de documentele anexate” și că “are rolul de a semnala pentru membrii Guvernului conținutul esențial al celor două rapoarte, de a evidenția constrângerile de timp cu caracter ireversibil și de a preciza ce decizii sunt solicitate Guvernului”.

Pentru CEC Bank, raportul menționează că banca “este deja emitent la BVB prin 2 emisiuni de obligațiuni (582 mil. euro) – familiarizată cu statutul de emitent” și că “prospectul de IPO se pregătește mai rapid”. Verdictul este “RECOMANDAT – Cel mai solid candidat de IPO din portofoliul public”.