BREAKING! Guvernatorul Isărescu, în conferința de presă despre Raportul asupra inflației: De mai bine de 4-5 luni, s-a decuplat Roborul. Ca să mă exprim pe înțelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul. Roborul s-a dus în sus mult peste rata de politică monetară și coridorul nostru

Rata Lombard este un procent peste rata de politică monetară, cu care se acordă credite de ultimă instanță și overnight. Aici se pot finanța și băncile, însă de mai bine de 4-5 luni s-a decuplat Roborul. Ca să mă exprim pe înțelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul. Roborul s-a dus în sus mult peste rata de politică monetară și coridorul nostru, a declarat guvernatorul Isărescu în conferința de presă prin care explică Raportul asupra inflației din august 2022. 

”Eu personal trebuie să recunosc, condițiile de lichiditate probabil au convins băncile să sară calul, să iasă dintr-o anumită limită. Am înăsprit condițiile de lichiditate pe un motiv foarte clar: să obligăm băncile să împingă în sus mult mai rapid ratele de dobândă la depozite, pentru că și acolo e vorba tot de români, și aceștia chiar pierd”. 
 

„Pentru a înțelege ce s-a întâmplat, e nevoie de două lucruri:”, a declarat guvernatorul BNR.

„În primul rând, acestea sunt dobânzi de piață, iar piețele au tendința aceasta să suprareacționeze. Așa funcționează piețele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză și tensiune. „Overreaction” este termenul în engleză, sau „overshoot”. În prezent am asistat la un asemenea „overshoot”. E clară tendința băncilor și a traderilor, a celor care acționează pe piața monetară la termen, să privească pesimist viitorul.

În al doilea rând, nu este vorba de dobânzile overnight, pe o săptămână sau o lună. Nu, este vorba despre dobânzile la 3 luni, la 6 luni. Așa au văzut băncile viitorul: o inflație mai mare, foarte greu de stăvilit și, în consecință, acesta este ROBORUL la 3 luni și la 12 luni – cotațiile au fost cu mult peste rata de politică monetară și coridorul nostru.

Cu toate acestea vă întreb pe dumneavoastră: cine a avut o privire mai optimistă referitoare la viitorul legat de inflație și ratele de dobândă, nu numai la noi, ci în general în lume?

Eu personal, ca să nu vorbesc în numele consiliului de adminstrație, trebuie să recunosc: condițiile de lichiditate probabil că au împins băncile să „sară calul”  cu ROBORUL. Am înăsprit condițiile de lichiditate, nu de acum, ci de mai multă vreme, pe un motiv foarte clar: să determinăm băncile să împingă în sus mult mai rapid ratele de dobândă la depozite, pentru că și acolo e vorba tot de români… și aceia chiar pierd! Sunt 10 – 12 milioane de români care au economisiri, mai mari sau mai mici. Cu dobânzi puternic real negative și cu o inflație în creștere, aceștia chair pierd sume substanțiale la banii economisiți. Dacă mergeam numai cu rata de politică monetară, probabil că dobânzile la depozite nu ar fi crescut atât de repede. Avem o creștere semnificativă a ratei dobânzilor la depozitele bancare.

Sigur, în afară de condițiile de lichiditate, băncile s-au uitat și la atmosfera generală din lume, la tensiunile geo-politice legate de foamete și alte dezechilibre majore și au suprareacționat. Eu nu le iau apărarea, ci dimpotrivă, le transmit un mesaj personal: să se uite cu mai multă atenție și la mesajele băncii naționale. Și atunci, probabil că ROBORUL la trei luni, cel care este cel mai sensibil, se va apropia de rata de politică monetară.”