BRD: Lipsa infrastucturii la un anumit standard împiedică dezvoltarea susținută a României

“România nu are o rețea de autostrăzi. La prima vedere, nu pare esențial, dar am să vă prezint o comparație. Să ne uităm la Transilvania și Moldova. În Transilvania se observă că infrastructura a fost adusă la un anumit standard, dar se observă și un șomaj mai mic, un venit disponibil mai mare. În Moldova avem un singur drum expres care leagă sudul cu nordul, de altfel și bun, dar mai observăm și un somaj mai mare, un venit disponibil mai mic. Asta este diferența pe care o face infrastructura”, a declarat , a declarat Florian Libocor, economistul-șef al BRD-Groupe Societe Generale.

El a adăugat, la un eveniment al Asociație Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri (ABSL), că flexibilitatea forței de muncă depinde de prezența unei infrastucturi la un anumit standard, cu impact asupra șomajului și venitului disponibil al populației.

“În Statele Unite, spre exemplu, forța de muncă este foarte flexibilă, oamenii fac naveta, azi muncești într-un loc, mâine muncești în alt loc. Dacă și în România ar exista căi de transport la un nivel standard minim, nu am mai avea problema flexibilității forței de muncă. Șomajul mare într-o anumită regiune s-ar putea diminua grație faptului că excesul de forță de muncă din Moldova ar putea ajunge în Transilvania în doua ore la locul de muncă. Și invers. Nu putem discuta de dezvoltare până când infrastructura nu este adusă la un nivel minim necesar pentru a facilita comunicarea și interconectarea regiunilor”, a spus Libocor.

Întrebat ce efecte va avea rectificarea bugetară asupra economiei, reprezentantul BRD-Groupe Societe Generale a spus că acestea vor fi pozitive doar dacă autoritățile locale vor aloca banii primiți către investiții locale esențiale, către proiecte de infrastructură.

“Marea întrebare este dacă se va întâmpla așa. Răspunsul meu este că nu se va întampla așa cum ar trebui să se întample. Nu sunt de acord cu tăierea investițiilor și alocarea banilor pentru alte bugete”, a spus Libocor.

El a amintit că, față de măsurile similare luate în preajma alegerilor în urmă cu 10-15 ani, cele actuale nu mai sunt “atât de vaste”.

“Dacă îmi aduc bine aminte, în noiembrie 2004, România a avut un deficit fiscal de 0,2% și ținta era de 4%. O lună mai târziu, deficitul fiscal a crescut la țintă. Este anormal. Alocarea bugetară trebuie să urmeze un plan, o schemă. Se cunoaște faptul că orice puseu de cheltuieli poate să genereze o presiune a prețurilor, ori asta înseamnă nevoie de corecție. Nu o dată s-a cerut autorității monetare să intervină … Ca să fiu plastic, dacă te lovești la cot degeaba te bandajezi la genunchi, problema nu se rezolvă”, a mai spus reprezentantul băncii.

El a atras atenția și asupra sustenabilității reducerii CAS, măsura pe care o consideră insă benefică.

“Relaxarea taxării directe prin reducerea CAS este o măsură benefică, dar trebuie să ne întrebăm dacă poate fi susținută. Cred că în momentul de față avem mici probleme. România colectează cel mai redus nivel de venituri bugetare. 33% din PIB a fost cel mai ridicat nivel, în comparație cu Bulgaria, care a trecut de 35% sau media europeană, de aproximativ 50%. Asta ne pune pe gânduri. Problema noastră nu este că nu alocăm bine resursele financiare, cu toate că și aici mai putem discuta. Problema noastră este ca nu colectăm pe cât am putea să colectăm, ceea ce ar putea reduce presiunea de îndatorare, spre exemplu”, a afirmat Libocor.