Brandul de apă minerală naturală Dorna a instalat anul acesta, pe cinci râuri din România, sisteme de curățare care captează deșeurile din apă, prin care au fost colectate circa 700 de kilograme de deșeuri din plastic

 Această inițiativă a vizat, în faza pilot, râurile Ialomița și Dâmbovița, după care a mers mai departe, în faza a doua, și către râurile Argeș, Jiu și Mureș. @ Deșeurile acumulate de fiecare dispozitiv vor fi ulterior trimise la stația de sortare și apoi redirecționate către fabricile de reciclare, pentru a fi transformate în materiale noi.

Dorna, brandul de apă minerală naturală ce face parte din portofoliul gigantului din domeniul băuturilor răcoritoare Coca-Cola, a instalat pe parcursul acestui an, cinci sisteme de curățare pe câteva dintre cele mai importante râuri din România, iar astfel au fost colectate aproximativ 700 de kilograme de deșeuri aflate în apă.

Campania de curățare, inițiată în parteneriat cu Administrația Națională Apele Române și dezvoltată cu suportul organizației non-guvernamentale CSR Nest, s-a desfășurat etapizat și a vizat, în faza pilot, râurile Ialomița și Dâmbovița, după care a mers mai departe, în faza a doua, și către râurile Argeș, Jiu și Mureș.

„Am colectat aproximativ 700 de kilomgrame de deșeuri în faza pilot a proiectului în decurs de șase luni. Campania de curățare a râurilor și inițiativa Apa care are grijă de Ape ne-au adus cu un pas mai aproape de un mediu înconjurător mai curat. Lupta pentru natură este însă o muncă de echipă, de aceea sperăm să inspirăm cât mai mulți oameni să ni se alăture și să participe la această schimbare în bine, să colecteze separat, să recicleze și să adopte un comportament responsabil față de ce ne înconjoară”, a spus Iuliana Nedelcu, marketing director în cadrul Coca-Cola România, în timpul unei conferințe de presă.

Sistemele de colectare sunt de două tipuri – capcane plutitoare, de tip Litter Trap sau dispozitive din material plutitor HDPE, de tip Log Boom.

Aceste dispozitive sunt capabile să capteze gunoiul de la suprafața apei până la adâncimea de un metru sub apă și, la rândul lor, sunt construite din plastic colectat de pe ape și reciclat ulterior.

Totodată, ele reprezintă o soluție simplificată și adaptată la specificul geografic și hidrologic (debit, lățime, adâncime, rezistența malurilor) al râurilor, astfel încât dispozitivele să funcționeze în condiții optime și la capacitate maximă.

Sistemul de colectare este format dintr-o barieră montată la suprafața apei, stabilă și rezistentă, compusă din două brațe plutitoare, care opresc deșeurile din a-și continua drumul mai departe pe râu.

„Prin acest proiect, închidem cercul intervențiilor pentru un mediu mai curat, acoperind, pe lângă componentele de colectare separată a deșeurilor, de creștere a suprafețelor împădurite și de dezvoltare urbană sustenabilă și componenta de păstrare a apelor mai curate”, a spus Sergiu Sebeși, președinte al asociației.

Montarea dispozitivelor de colectare a deșeurilor de pe râuri, mai adaugă acesta, a presupus și presupune în continuare un proces de durată în care sunt implicate autorități locale, instituții guvernamentale, operatori de stabilitate și echipa tehnică de montaj.

Cea mai importantă componentă în implementarea acestei inițiative, consideră el, a fost aceea de a identifica exact punctele corecte de pe râuri, astfel încât aceste dispozitive să funcționeze în condiții cât mai bune.

Toate cele cinci sisteme de curățare funcționează și colectează astăzi deșeurile plutitoare de pe râurile pe care au fost instalate, iar prezența lor nu afectează flora și fauna sălbatică.

Deșeurile acumulate de fiecare dispozitiv vor fi ulterior trimise la stația de sortare și apoi redirecționate către fabricile de reciclare pentru a fi transformate în materiale noi.

Următorul pas, mai spune Sergiu Sebeși, este montarea de camere video pentru supravegherea tuturor acestor sisteme, astfel încât să se eficientizeze întregul proces.

„Am ajuns la concluzia că deși an de an facem eforturi din ce în ce mai mari și din ce în ce mai costisitoare pentru curățarea apelor, ele sunt în continuare pline de deșeuri. Din acest motiv am spus da acestei inițiative. Sperăm să avem rezultate cât mai bune, mai ales în primăvară, când vom avea debite crescute”, a subliniat Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române.

Oiectivul principal al brandului Dorna, după cum spun reprezentanții acestuia, este ca până în 2030 să se recupereze o cantitate de ambalaje egală cu cea pusă piață.