Bomba a EXPLODAT la Fisc. ANAF schimbă foaia: Se întâmplă pentru prima oară în ultimii 27 de ani
ANAF are de ieri, pentru prima dată în cei 27 de ani de la revoluție, un președinte femeie.
Mirela Călugăreanu este de ieri noua președintă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), iar mandatul ei este unul extrem de complicat: trebuie să aducă la buget, în cea a mai rămas din an, cel puțin 20 de miliarde de lei peste încasările de anul trecut întrucât bugetul este constuit pe un plus de venituri de 31 de miliarde de lei, iar la cinci luni veniturile în plus erau de doar 7 miliarde de lei.
Mirela Călugăreanu a fost, până la numirea în fruntea ANAF, director executiv Colectare în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București.
Cele șase miliarde de lei „lipsă” din bugetul consolidat i-au fost fatale șefului Fiscului numit în funcție în ianuarie. Premierul l-a demis ieri pe Bogdan Stan, președintele ANAF – considerat un apropiat al lui Liviu Dragnea, șeful PSD – , fără să mai aștepte luna de răgaz pe care i-o promisese cu ceva zile în urmă, înainte de a-și demonstra eficiența.
„Premierul a așteptat două săptămâni măsuri concrete în domeniul disciplinei financiare, reorganizarea ANAF, precum și un imbold în domeniul vamal. Nu au venit“, au explicat pentru Mediafax surse guvernamentale.
În ciuda atmosferei destinse și a marșului triumfal al economiei spre o nesperată, în urmă cu câțiva ani, țintă de creștere de peste 5%, bugetul consolidat este foarte tensionat. Veniturile au crescut în primele cinci luni din an cu 7,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, o creștere solidă în aparență. Doar în aparență, pentru că bugetul este construit pe o creștere de venituri de 14% comparativ cu 2016, ceea ce înseamnă că, față de veniturile de anul trecut (223,7 mld. lei), bugetul pe anul acesta ar trebui să colecteze cu 31 de miliarde de lei mai mult.
La cinci luni (ianuarie – mai) bugetul a colectat mai mult cu doar 7 miliarde de lei și, în acest ritm, este clar că ținta de venituri, oricum foarte generoasă, este ratată, cu consecințe severe: fie deficitul bugetar sare de 3% din PIB, fie sunt tăiate masiv cheltuielile – cel mai probabil cheltuielile cu investițile care, la cinci luni, înregistrează deja un minus de 54% față de primele cinci luni din 2016.