Bolojan mai încearcă o dată reformarea pensiilor magistraților. Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe un proiect care limitează pensia la 70% din ultimul salariu și crește vârsta de pensionare la 65 de ani pentru judecători și procurori. „Avem și avizul CSM, e adevărat, negativ”

Premierul Ilie Bolojan a venit marți în fața Parlamentului pentru a-și asuma răspunderea pe un proiect de lege privind reforma pensiilor magistraților, după ce ultima încercare s-a soldat cu declararea legii neconstituționale de către CCR.

Bolojan a punctat că vârsta de pensionare a magistraților va crește în mod etapizat la 65 de ani, iar pensia nu va putea fi mai mare de 70% din ultimul salariu net. Perioada de traniziție prevăzută în proiect este de 15 ani

Vedeți mai jos principale idei din discursul premierului:

Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în condițiile în care, așa cum știți, Curtea Constituțională, cu un vot de 5 la 4 la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta avem și avizul CSM, e adevărat, negativ. Proiectul are câteva elemente importante.

În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48–50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, la minimum 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani. Astăzi avem pensionare la 48 de ani.

De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70 la sută din ultimul salariu net. Astăzi, așa cum știți, pensia este ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extindere a perioadei de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare. În următorii 15 ani, acest proiect răspunde la trei aspecte importante.

În primul rând, un aspect de inechitate socială pe care cetățenii țării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionari în acest sistem la 48–50 de ani. Nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie ca ultimul salariu. Sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu.

Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional. Deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani.

Al doilea efect al acestui proiect este că vine și pune economia pe baze sănătoase, în condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie. Între 55 și 64 de ani, doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală. Ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară, sau, prin diferite formule de pensionare anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie.

Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile pe care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă, pusă pe baze sănătoase.

Acest proiect vine să răspundă acestei realități și să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori, în așa fel încât generațiile care ar trebui să intre în acest domeniu în activitate să poată să activeze în alte zone, pentru că oamenii calificați, atunci când vor ajunge și ajung la o maturitate profesională la 48–50 de ani, își vor putea pune în valoare experiența și în următorii 15 ani.

În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că, așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a asumat. Este jalon în PNRR și, odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile în așa fel încât România să încaseze banii pe care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-și angajeze răspunderea pe acest proiect de lege.