Bolnavi de datorie: Doar în primele opt luni din an, pe creștere economică, datoria publică a crescut cu 70 mld. lei. Ce s-ar întâmpla dacă vine o recesiune?

PIB-ul a crescut de la 1.050 mld. lei la final de 2020 până la 1.600 mi­liarde de lei, prognoza de final de 2023, adică activitatea economică s-a dilatat cu 60%. În aceeași vre­me, guvernul s-a îndatorat aproa­pe la același ritm: datoria pu­bli­că la final de 2020 era de 500 mld. lei, iar la final de august 2023 a ajuns la 740 mld. lei. Până la finalul anului, se va apropia de 800 mld. lei. La opt luni din 2023, guvernul a adăugat încă 70 mld. lei la datorie, la fel ca în pandemie, în condițiile în care economia încă este în creștere, chiar dacă frânează.

♦ Economia României va încheia al treilea an de creștere economică în 2023, timp în care guvernul Ciucă și apoi guvernul Ciolacu, din aceeași coaliție PSD-PNL, au mărit taxele de două ori ca să acopere deficitul ♦ Datoria publică a crescut cu 240 de miliarde de lei din decembrie 2020 până în august 2023, de la 500 de miliarde de lei (100 de miliarde de euro) la 740 de miliarde de lei (150 de miliarde de euro).

PIB-ul a crescut de la 1.050 mld. lei la final de 2020 până la 1.600 mi­liarde de lei, prognoza de final de 2023, adică activitatea economică s-a dilatat cu 60%. În aceeași vre­me, guvernul s-a îndatorat aproa­pe la același ritm: datoria pu­bli­că la final de 2020 era de 500 mld. lei, iar la final de august 2023 a ajuns la 740 mld. lei. Până la finalul anului, se va apropia de 800 mld. lei. La opt luni din 2023, guvernul a adăugat încă 70 mld. lei la datorie, la fel ca în pandemie, în condițiile în care economia încă este în creștere, chiar dacă frânează.

„Aceasta este o problemă și va fi una de sustenabilitate a fi­nan­țelor publice. Această creștere a datoriei în timpul creșterii eco­no­mice vine din deficite bugetare mari. Dacă avem deficit în pe­rioade de creștere economică, ce se întâmplă în caz de recesiune? Dacă nici atunci când economia crește nu putem susține chel­tuielile, va fi o problemă de sustenabilitate și este nevoie să avem noroc să nu avem o rece­siune. Practic, ne asumăm un risc extrem de ridicat“, este de părere Adrian Codirlașu, vicepre­șe­dintele CFA România, aso­ciația analiștilor financiari.

Ca pondere în PIB, însă, datoria publică s-a stabilizat la circa 50% din economie, ba chiar a și scăzut puțin, dar pentru că economia a crescut un pic mai repede decât datoria guverna­mentală. Această stabilizare este o veste bună, piețele financiare, adică cele care împrumută statul, se uită și la acest indicator atunci când calculează dobânzile pe care le aplică României. Pe de altă parte, piețele financiare se mai uită la capacitatea de rambursare a datoriei publice. Cu alte cuvinte, se uită la cât cheltuiește statul și la ce venituri are. Când cheltuielile cresc mai repede decât veniturile, în loc ca încasările să crească mai repede, dobânzile la împrumuturi cresc. Așa a ajuns România să plătească, la 9 luni din 2023, dobânzi în valoare de 24 mld. lei, o valoare egală cu cea a investițiilor din bugetul de stat.

De asemenea, pentru plăti­torii de taxe, adică cei care retur­nează datoria publică pe care o adună guvernul, că datoria ră­mâne stabilă ca procent din PIB nu contează, pentru că valoarea pe care trebuie să o ramburseze, prin taxe și impozite, crește, dacă da­to­ria crește în valoare no­minală.

În aceste condiții, în care guvernul nu face față cheltuielilor când economia și businessul cresc susținut, o recesiune ar îngenunchea bugetul de stat și ar duce la creșteri și mai mari de taxe și la austeritate bugetară, care ar adânci la rândul lor recesiunea, explică Adrian Codirlașu:

„Poate să nu vină recesiunea. Însă, dacă avem o recesiune, va fi greu. Creșterea puternică a taxelor poate conduce la recesiune. Recesiunea nu poate veni decât din exterior. Un șoc extern să ne facă să înregistrăm o scădere economică puternică și pe această scădere economică să ai creștere în taxe.“

România a intrat în pandemie cu o datorie publică de 35% din PIB. Toate măsurile de combatere a pandemiei și de susținere a economiei, când s-a aruncat cu bani, au dus datoria publică la 47% din PIB la final de 2020, adică circa 500 mld. lei (100 mld. euro), de la 373 mld lei (74 mld. euro), cu un an înainte. PIB-ul a scăzut în acel an cu 3,9%. În următorii trei ani, cu o creștere nominală a PIB de 60%, datoria publică a crescut cu 50%, până la 740 mld. lei (150 mld. euro).