Bogatul și statul îi plătesc săracului mâncarea, iar săracul poate alege ce să mănânce atât timp cât e ceva sănătos

Când prețurile alimentelor cresc în întreaga lume, pentru țările sărace pericolul cel mai mare este foametea. În economiile mai dezvoltate, riscul este reducerea accesului la o nutriție sănătoasă. Franța și Belgia, țări  – providență cu resurse financiare și agricole, experimentează cu o formă unică de „securitate socială pentru alimente”.

Într-o dimineață de iarnă în Schaerbeek, un cartier plin de viață din nord-estul Bruxelles-ului, Marie-Christine Hache se plimbă pe culoarele supermarketului BEES Coop umplându-și căruciorul de cumpărături cu fructe, legume, nuci, orez, legume și paste organice, scrie BBC.

Pentru Hache, povara achizițiilor de alimente în mijlocul unui val de prețuri record a fost ușurată prin participarea la una dintre cele două inițiative noi prin care se testează „securitatea socială pentru alimente”. Accesul la alimente este o preocupare tot mai mare pentru un număr în creștere de gospodării din întreaga lume, deoarece oamenii se chinuie să facă față celei mai mari crize a costului vieții dintr-o generație sau chiar două. Cum unele familii sunt forțate să reducă din consumul de alimente pentru a acoperi alte cheltuieli esențiale, insecuritatea alimentară este în creștere în întreaga lume. Ideea de securitate socială pentru alimente ar putea suna exagerat.

Dar prin proiecte recent lansate în Montpellier, din Franța, și la Bruxelles, în Belgia, colectivități în plină dezvoltare de ONG-uri, fermieri, cercetători și cetățeni de rând experimentează cu ideea că alimentele de calitate, hrănitoare și ecologice ar trebui să fie accesibile tuturor, indiferent de venituri. „A mânca sănătos și a avea acces la alimente de calitate este costisitor și doar o parte mică a populației își poate permite să facă acest lucru”, spune Margherita Via, manager de proiect la BEES Coop. Inspirate de sistemele universale de asistență medicală precum cele din Franța și Belgia, grupuri ale societății civile au propus înființarea unei noi ramuri de securitate socială în baza căreia fiecare cetățean să primească o indemnizație lunară care să îi permită să cumpere alimente ce respectă anumite criterii de mediu și etică. În esență, ideea este de a nu mai considera alimentele o marfă. „Este necesară o revizuire totală a sistemului alimentar agroindustrial bazată pe dreptul la hrană”, spune agronomul Mathieu Dalmais, unul din liderii mișcării încă de la înființarea ei în 2017 prin munca sa la ISF-AgriSTA, una dintre cele 11 organizații care lucrează la proiect în Franța.

Pe măsură ce costurile sistemului alimentar industrial modern, globalizat – pierderea biodiversității, exploatarea forței de muncă, risipa alimentară, bolile – s-au accentuat în ultimii ani, apelurile pentru transformarea acestuia s-au înmulțit. Rezolvarea eficientă a acestor probleme necesită o abordare sistematică și aici intervine securitatea socială pentru alimente, explică Jonathan Peuch, ofițer de advocacy pentru dreptul la hrană și nutriție la Fian Belgium. În cadrul schemei propuse pentru Franța și Belgia, fiecare persoană (sau părinții pentru minori) ar primi automat o sumă fixă în fiecare lună prin, de exemplu, un card special. S-au propus între 100 și 150 euro lunar pentru adulți și între 50 și 75 euro pentru copii. La fel ca la asistența medicală, sistemul ar fi finanțat prin contribuții din partea fiecărui cetățean proporțional cu venitul acestuia. În Belgia, Fian a propus ca persoanele care câștigă 3.000 euro lunar brut să contribuie cu 150 euro în fiecare lună, cei care câștigă mai mult contribuind cu mai mult, iar cei care câștigă mai puțin contribuind cu mai puțin. Cu toate acestea, toți ar primi 150 euro lunar. De fapt, un astfel de mecanism ar ajuta la redistribuirea avuției de la cei cu cele mai multe mijloace către cei cu cele mai puține. Finanțarea suplimentară ar putea fi strânsă printr-o contribuție a statului, de exemplu din impozitele pe profitul companiilor multinaționale alimentare sau prin creșterea accizelor la produsele care pot afecta sănătatea cum ar fi alcoolul și tutunul.

„Unii oameni spun că din punct de vedere politic ideea este utopică”, explică Peuch. „Nu cred că este o utopică, este doar alegerea societății de a spune că ne vom majora contribuția și că  vrem să punem acești bani aici.”

Cititi aici materialul integral