Boala ciudată de care suferă tot mai mulți oameni după ce înlocuiesc lucrul cu vacanța. Pentru ei, concediul începe cu un coșmar

Corvoada bagajelor. Lungul drum spre plajă. Boală. Pentru unii oameni, nu puțini, acesta este tiparul multor vacanțe de vară. Uneori nici nu trebuie să fie concediul pentru mers la mare. Boala poate veni într-un simplu weekend de relaxare după o săptămână agitată de muncă. O pățește de când se știe Pilita Clark, editorialist la Financial Times. Într-o după-amiază de vineri din iarna anului trecut, imediat după ce a terminat paragraful final al unei povești tastate frenetic în avion pe drumul spre casă dintr-o excursie epuizantă de muncă în străinătate, Pilita s-a trezit că îi curge nasul.

Pe la ora 10 seara, toate speranțele pentru un final de săptămână înviorător erau spulberate. Au fost ucise de guturai, de febră și tuse. Jurnalista a stat bolnavă la pat până luni. Mai recent, însă, cu vacanța de vară apropiindu-se, le-a mărturisit câtorva colegi că ar putea încerca să cerceteze dacă există vreo bază științifică pentru ceea ce ar putea fi boala vacanței.

„Fă-o!” i-au cerut colegii, adăugând că lor li se întâmplă tot timpul. Vestea s-a răspândit. În mai puțin de o oră, un alt coleg din partea cealaltă a clădirii a abordat-o în bucătăria redacției și i-a spus că a fost încântat să audă că ea investighează o afecțiune de care suferă frecvent el însuși. Având în vedere toate acestea, Pilita a avut o surpriză când l-a descoperit pe amabilul psiholog-cercetător olandez creditat cu inventarea termenului de „boală a timpului liber” cu mai bine de 20 de ani în urmă, dar și când a găsit că afecțiunea s-ar putea să nu existe.

„Unii oameni nu sunt de acord că este cu adevărat o afecțiune”, a spus profesorul Ad Vingerhoets în ceea ce s-a dovedit a fi prima dintre cele două revelații șocante. Înainte de a ajunge la a doua, merită spus că cercetările lui Vingerhoets sugerează că boala timpului liber este o afecțiune reală care ar trebui luată în serios, dar și una care produce confuzie, deoarece simptomele variază considerabil de la om la om, de la caz la caz.

Când el și colegii săi au chestionat peste 1.800 de persoane despre această problemă, au descoperit că aproximativ 3% din ei au avut-o. Unii s-au îmbolnăvit chiar înainte de weekend, alții chiar în primele zile ale vacanței. Simptomele comune includ dureri de cap, oboseală, dureri musculare și greață.

Răceli și simptome asemănătoare celor ale gripei afectau cel mai adesea oamenii aflați în vacanță. Un studiu mai recent realizat de cadre universitare din Austria a descoperit probleme ale urechii. Vingerhoets a început să studieze fenomenul după ce și-a dat seama că atunci când se îmbolnăvea el însuși era adesea în vacanța de Crăciun și de Anul Nou.

Alteori, afecțiunile de sănătate începeau într-o după-amiază de vineri și dispăreau până luni. Și-a dat seama că problema era mai răspândită atunci când a dat peste o rudă la o adunare de familie care se simțea mereu rău la începutul vacanței de vară. Cercetările sugerează o serie de cauze.

Organismul poate avea o rezistență mai mare la boli atunci când este sub stres acut în unele cazuri, așa că poate că omul muncitor se îmbolnăvește odată ce stresul de la locul de muncă scade.  Pot fi observate suferințe și dureri când omul începe să se  relaxeze, acestea având un impact mai mic în perioada de muncă. Până la urmă, durerile și mâncărimile se simt mai puternic când corpul este relaxat în timpul somnului. 

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL