BNS: Reducerea CAS este o aventură cu iz politic, care va accentua deficitul sistemului de pensii

Liderul sindical a spus, într-o conferință de presă, că măsura de reducere a CAS este luată în beneficiul angajatorilor și în defavoarea angajaților, ea neputând fi susținută financiar decât prin accentuarea deficitului sistemului public de pensii.

“Decizia de reducere a contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale trebuie analizată atât din punctul de vedere al sarcinii fiscale asupra forței de muncă, cât și din punctul de vedere al sistemului public de pensii și al deficitului creat ca urmare a unei astfel de decizii. Sistemul public de pensii se confruntă cu deficite cronice încă din anul 2008, anul 2007 fiind ultimul în care bugetul de asigurări sociale a fost în echilibru. Scăderea numărului de contribuabili, pe fondul reducerii natalității, asociată cu îmbătrânirea populației, crează îngrijorări majore pentru viitor”, a spus Dumitru Costin.

Președintele BNS a arătat că, deși România are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale contribuțiilor la sistemul de securitate socială (locul II după Ungaria), se situează printre ultimele poziții în ceea ce privește colectarea contribuțiilor ca procent din PIB.

“România are o cotă de contribuții de aproximativ 44 la sută și colectează 8,8 la sută ca procent din PIB. Prin comparație, Bulgaria are o cotă de contribuții de 27,2 la sută și colectează 7,8 la sută. (…) Media europeană de colectare este 14 la sută“, a mai spus liderul sindical.

Costin a atras atenția asupra faptului că, în 2013, România a înregistrat cel mai redus nivel al remunerării salariale ca procent din PIB, în condițiile în care nivelul contribuțiilor sociale este printre cele mai ridicate din Europa.

“Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale se va orienta tot spre factorul capital, păstrând în continuare caracteristicile unui sistem de dezvoltare fără viitor. (…) Începând cu anul 2015, în fiecare an bugetul asigurărilor sociale va pierde, în medie, 6.918 milioane lei, pierdere de venituri ce va trebui compensată prin subvenții de la bugetul de stat. Chiar dacă la o primă vedere se poate argumenta că reducerea CAS va însemna și o reducere a cheltuielilor la bugetul de stat cu personalul bugetar, trebuie ținut cont de faptul că bugetul asigurărilor sociale va înregistra anual un deficit suplimentar de 1.572 milioane de euro. (…) În acest moment, aproximativ 24 la sută din veniturile totale anuale ale bugetului asigurărilor sociale sunt acoperite din subvenții de la bugetul de stat”, a mai arătat Dumitru Costin.

Din calculele făcute de BNS rezultă că, pentru a echilibra bugetul asigurărilor sociale, după reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, în condițiile în care se menține sistemul de transfer a 4,5 puncte procentuale din contribuția la bugetul de asigurări sociale către Pilonul II de pensii, ar fi nevoie de creșterea numărului de contribuabili până la 8.198.243, față de 5.550.947 în 2013, sau de o creștere a salariului mediu la 3.627 de lei, față de 2.231 în 2013.

“Niciuna dintre cele două soluții nu este viabilă. Atingerea nivelului de 8.198.243 de salariați este, practic, imposibil de realizat, în condițiile în care populația activă, conform Comisiei Naționale de Prognoză, a fost estimată la nivelul de 8.710.000. Nici creșterea salariului într-un procent semnificativ nu poate fi pusă în practică, în special pe termen scurt. Ca urmare, așa cum rezultă din calculele realizate, ar trebui utilizat un mix de măsuri pentru creșterea salariului mediu și, concomitent, ar trebui aplicate măsuri pentru creșterea ocupării formale. Chiar și așa, este aproape imposibil de echilibrat sistemul public de pensii pe termen mediu și lung”, a mai spus liderul sindical.

BNS consideră că economia realizată prin reducerea CAS ar trebui păstrată în interiorul fondului de salarii, prin majorarea salariilor brute și că ar trebui înghețat calendarul de creștere a contribuțiilor transferate la Pilonul II de pensii. De asemenea, ar fi necesară regândirea sistemului de impozitare, inclusiv în ceea ce privește persoanele care desfășoară activități independente, precum și regândirea categoriilor de contribuabili, a veniturilor bază de impunere și a sistemului de contribuții.

Proiectul de lege prin care Guvernul propune reducerea cu cinci la sută a cotelor plătite de angajatori pentru contribuția de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat a fost adoptat, marți, de Senat, în forma propusă de Executiv.

Prin proiect se prevede că această cotă va scădea de la 20,8 la 15,8 la sută în condiții normale de muncă, de la 25,8 la 20,8 la sută pentru condiții deosebite de muncă și de la 30,8 la 25,8 la sută pentru condiții speciale de muncă.

Prevederile se aplică începând cu veniturile aferente lunii octombrie 2014, se mai arată în proiect.

Guvernul a argumentat, în expunerea de motive, că promovarea acestui proiect a fost determinată de existența pe piața muncii a unei mari presiuni fiscale asociată nivelului ridicat al contribuțiilor de asigurări sociale care alimentează bugetul asigurărilor sociale de stat și care determină necesitatea diminuării sarcinii fiscale suportate de angajator, dat fiind că două treimi din contribuția datorată la bugetul asigurărilor sociale de stat reprezintă contribuția angajatorului.

În documentul citat se mai menționează că România se confruntă cu o rată scăzută a participării pe piața muncii cu forme legale, iar costul ridicat al muncii pentru angajator determină o cerere redusă de forță de muncă.

Potrivit Executivului, creșterea fondurilor rămase la dispoziția angajatorului poate fi folosită pentru crearea de noi locuri de muncă, contribuind astfel la creșterea bazei de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale.

Impactul negativ generat de această măsură, mai precizează Executivul, ca fi compensat pe anul 2014 din veniturile încasate suplimentar din impozitul pe construcții, față de sumele proiectate în Legea bugetului de stat.

În anul 2015, impactul negativ va fi compensat prin creșterea veniturilor bugetare ca urmare a implementării de către ANAF a măsurilor de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare și de creștere a gradului de conformare voluntară, atât la declarare, cât și la plată, susține Guvernul.

Proiectul pentru modificarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal a primit luni raport favorabil, fără amendamente, din partea Comisiei pentru buget, finanțe.

Senatul a adoptat acest proiect, cu 109 voturi ”pentru” și o abținere, în calitate de primă Cameră sesizată.