BNS: Codul muncii ar putea fi modificat prin inițiativă cetățenească. Proiectul, înregistrat la Senat

BNS a anunțat, joi, că inițiativă legislativă cetățenească a fost înregistrată la Senat de către un comitet alcătuit din reprezentanți ai confederației sindicale.

“Proiectul depus de BNS are șanse să devină lege și să modifice astfel actualul Cod al Muncii, un act normativ care afectează negativ drepturile și interesele lucrătorilor și pe care negocierile cu partidele aflate pe rând la putere și în opoziție nu au reușit să îl clintească și să îl pună în acord cu normele europene și internaționale”, arată BNS într-un comunicat de presă transmis agenției MEDIAFAX.

Potrivit BNS, au fost parcurși toți pașii legali pentru înregistrarea inițiativei cetățenești, trecând prin etapa de constituire a Comitetului, prin elaborarea proiectului, obținerea avizului din partea Consilului Legislativ, publicarea proiectului în Monitorul Oficial și strângerea semnăturilor.

Conform prevederilor legale, inițiativa legislativă poate aparține unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot, provenind din cel puțin un sfert din județele țării. O condiție cumulativă este ca în fiecare din aceste județe sau în municipiul București să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul inițiativei.

“Proiectul de modificare a Codului Muncii a strâns 150.000 de semnături, fiind susținut de lucrători afiliați la BNS și la alte confederații, de familiile lucrătorilor, de angajați care nu sunt membri de sindicat, de pensionari și de generația tânără deopotrivă. Pașii au fost parcuși și condițiile minime au fost îndeplinite, iar calea firească a proiectului de lege duce către dezbaterea sa în Parlament. Cel mai probabil, acest proiect va fi aprobat, ținând cont de faptul că a fost elaborat de o echipă coordonată de reputatul prof. dr. Alexandru Athanasiu, ținând cont de faptul are în spate o expertiză tehnică de excepție și ținând cont de faptul că pune Codul Muncii în acord cu Constituția, cu Convențiile OIM ratificate de România și cu alte norme și normative europene/internaționale”, se mai arată în comunicat.

Președintele BNS, Dumitru Costin, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, că s-a recurs la această modalitate pentru schimbarea Codului muncii după ce sindicaliștii au constatat că nu există niciun interes politic și niciun demers pentru modificarea actualei legislații a muncii, deși s-au semnalat multe nereguli.

Liderul sindical a mai spus că BNS a finalizat alte două proiecte de modificare a Legii contractelor colective de muncă și a Legii conflictelor de muncă, ele urmând să fie puse la dispoziția Parlamentului.

“Una din principalele consecințe ale dereglementărilor a dus la scăderea dramatică a numărului de salariați acoperiți prin negocieri colecctive, concomitent cu creșterea numărului de salariați remunerați cu salariul minim pe economie și un pic peste minim, la care se adaugă scăderea fondului total de salarii din economia României ca pondere în PIB”, a spus Costin.

El a precizat că, în perioada imediat următoare, reprezentanții BNS vor începe consultări cu liderii grupurilor parlamentare, cărora le vor furniza informații și le vor pune la dispoziție argumente documentate.

BNS a amintit că actualul Cod a fost adoptat de către “Parlamentul cu coloratură majoritar portocalie”, în ciuda faptului că lucrătorii români cereau din stradă respingerea sa, protestând la nivel național vreme de aproape trei luni. Mai mult, mișcarea sindicală internațională și Organizația Mondială a Muncii au dat dreptate părții sindicale, cerând respingerea proiectului pentru încălcări grave ale normelor europene și internaționale în materie de muncă.

Proiectul de modificare a Codului muncii a fost finalizat și prezentat public în 2012, fiind făcute peste 100 de propuneri de schimbare a legislației, care vizează, printre altele, contractele pe perioadă determinată și reglementarea clauzei de obiectiv de performanță.

BNS susține că documentul elaborat de o echipă de experți, coordonată de Alexandru Athanasiu, urmărește să corecteze erorile din actualul Cod al muncii și să echilibreze relația dintre angajat și angajator.

Inițiatorii proiectului de modificare a Codului muncii doresc reducerea perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificați, mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată de la trei la cinci ani, abrogarea dispoziției care permite angajatorului să poată dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activității, dar și reglementarea clauzei de obiectiv de performanță, în sensul în care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere.

“Obiectivele de performanță fac obiectul negocierii colective, fiind stabilite, pe categorii de salariați, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, după caz. Îndeplinirea obiectivelor de performanță constituie condiții de majorare a salariului sau de promovare în carieră. Neatingerea obiectivelor de performanță nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională, în baza art. 61 lit. d).”, se arată în proiectul de modificare propus de BNS.

Documentul urmărește și o nouă viziune în selectarea personalului, inițiatorii precizând că, în România, selecția se face pe criterii ce țin de afinități, de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase.

Potrivit lui Athanasiu, se solicită și modificarea termenului de 45 de zile prevăzut în prezent pentru ca reîncadrarea angajaților în cazul unor concedieri colective, precizând că această perioadă a fost redusă de la nouă luni, iar în Franța este de un an.

“Dacă în 45 de zile firma nu își revine, nu mai este obligată să îi angajeze pe foștii angajați. În 45 de zile, o firmă care a avut probleme serioase nu are cum să-și reia activitatea”, arăta Athanasiu, la prezentarea proiectului.

Proiectul de modificare vizează și prevederile privind munca prin agent de muncă temporară. Astfel, se solicită reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenți de muncă temporară, stabilirea unei reguli potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată, dar și ca salariul primit de angajatul temporar pentru fiecare misiune să nu fie inferior celui pe care îl primește salariatul utilizatorului, care prestează aceeași muncă saun una similară cu cea a salariatului temporar.

Totodată, documentul elaborat de BNS prevede modificarea dispozițiilor privind salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel național comunicat de Institutul Național de Statistică și avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat. Se dorește, de asemenea, modificarea prevederilor ce privesc dialogul social, în sensul acordării șomerilor și pensionarilor a posibilității de a adera la sindicatele constituite și al extinderii interdicției de concediere a reprezentanților aleși în organele de conducere ale sindicatelor, precum și a reprezentanților salariaților pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariații din unitate și pe o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului.

Proiectul de modificarea al Codului muncii include și schimbări ale jurisdicției muncii, în sensul introducerii distincției între conflictele de drepturi și conflicte de interese, dar și a obligației instanței de a încerca stingerea conflictului de dreptueri prin împăcarea părților.

Tot în modificările jurisdicției muncii se propune introducerea prevederii potrivit căreia hotărârile prin care se soluționează fondul cauzei se pronunță în ziua în care au luat sfârșit dezbaterile.

Din mai 2011 și până în prezent nu s-au adus corecții majore Codului Muncii, în ciuda faptului că au existat numeroase întâlniri și negocieri între cele trei părți, respectiv sindicate, patronate și Guvern și în ciuda faptului că s-au schimbat polii de putere politică și exista un acord scris care făcea o prioritate din modificarea Codului Muncii.