BNR pare că pregătește piața pentru creșterea cursului valutar după terminarea alegerilor prezidențiale peste 5 lei/euro (care este mai degrabă un prag mediatic decât unul semnificativ), având în vedere riscurile care sunt în creștere

Pentru Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, stabilitatea cursului valutar leu/euro, mai ales în vremuri de criză, este principala ancoră de percepție publică  de stabilitate, valutară, financiară și economică a României.

În ultimii cinci ani am avut Covid, războiul din Ucraina, creșterea prețurilor la energie, inflație, creșterea dobânzilor, explozia deficitului bugetar, deteriorarea contului curent al României, dar cursul valutar nu s-a clintit. 

În ultimii cinci ani cursul valutar de-abia a crescut cu 4%, iar în ultimii doi ani – 2023 și 2024 – cursul s-a blocat la 4,97 lei/euro. 

În ultimii cinci ani:

– inflația cumulată a fost de 37%;

– bugetul a cumulat un deficit bugetar total de 503 miliarde de lei;

– deficitul comercial (diferența dintre importuri și exporturi) a fost de 124 de miliarde de euro;

– deficitul de cont curent, adunat în ultimii cinci ani, a fost de 113 miliarde de euro;

– datoria publică a crescut cu 466 de miliarde de lei;

– datoria externă totală a României, care include datoria statului și datoria sectorului privat, a urcat cu 97 de miliarde de euro (de la 106 miliarde de euro la 203 miliarde de euro).

În ciuda acestor deteriorări interne și externe evidente, cursul valutar a rămas neverosimil de stabil. 

În ultima ședință de Consiliu de Administrație, conform Minutei publicate la finalul săptămânii trecute, BNR pare că începe să avertizeze piața că s-ar putea ca această stabilitate bătută în cuie la 4,97 lei/euro să se apropie de final. 

„Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, au susținut membrii Consiliului de Administrație, evocând în mai multe rânduri deficitele gemene mari (deficitul bugetar și deficitul de cont curent) și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și măsurile de politică comercială ale administrației SUA, de natură să oprească volatilitatea pe piața financiară internațioanală și să afecteze percepția de risc a investitorilor față de regiune, dar și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore”, se menționează în Minuta ședinței Consiliului de Administrație din 7 aprilie, când BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 6,5%. 

Până la alegerile prezidențiale, care ar trebui să se încheie cam peste o lună (sperăm să nu se mai întâmple nimic), nu se va întâmpla nimic cu cursul valutar. 

După alegeri, dar și în funcție de rezultatul alegerilor, s-ar putea să vedem mișcări puțin mai ample pe curs și chiar trecerea unui prag psihologic, cel puțin din punct de vedere mediatic, de 5 lei pentru un euro la BNR. Pentru că la casele de schimb valutar cursurile de vânzare au fost și peste 5 lei pentru un euro atunci când pe piață era mai puțină valută. 

Dar până la urmă, o creștere a cursului peste 5 lei pentru un euro nu înseamnă mai nimic. Dacă ajunge la 5,02 sau 5,05 lei/euro, așa cum au economiștii în prognozele pentru finalul anului, creșterea este de numai 1-1,6%. 

La un moment dat, BNR tot trebuie să miște puțin cursul valutar pentru a nu crea și mai mult certitudinea că nu se va întâmpla nimic cu cursul, ceea ce, la un moment dat, s-ar putea să se întoarcă împotriva pieței și a BNR.

În ultimii cinci ani, în piață a intrat foarte multă valută, sute de miliarde de euro – din fonduri europene, din împrumuturile luate de guvern în valută, din banii care intră de la românii care lucrează în afară, din banii care intră din servicii externe de toate tipurile etc. De altfel, acest lucru a permis și Băncii Naționale să-și majoreze rezervele valutare în valută cu peste 12 miliarde de euro în ultimii cinci ani. 

Stabilitatea cursului este folosită de Isărescu și pentru a asigura finanțarea externă a deficitului bugetar ca să le dea investitorilor care cumpără titluri de stat în lei un motiv să intre pe piața românească și să țină banii în lei. 

De altfel, Ministerul Finanțelor reușește să-și finanțeze deficitul în creștere și să-și refinanțeze datoria  (care ajunge la scadență și care trebuie reînnoită pentru că nu poate fi plătită) plătind dobânzi mari la lei, chiar foarte mari, în timp ce Isărescu oferă stabilitate cursului valutar pentru intrările și ieșirile investitorilor care finanțează bugetul României.

Chiar dacă avem cea mai mare inflație din Europa, sau printre cele mai mari, o inflație de 5% nu reprezintă o problemă pentru nimeni, mai ales că am avut creșteri salariale cu două cifre în ultimii ani. Chiar o rată a inflației de peste 5% poate să dea un respiro guvernului, care are nevoie de orice resursă pentru a avea încasări mai mari din prețuri mai mari și a reduce deficitul bugetar dacă ar reuși să țină și cheltuielile sub control. 

Guvernul Ciolacu 2 reușește foarte greu să țină cheltuielile și deficitul bugetar sub control, iar după alegerile prezidențiale s-ar putea să vină scadența: fără rezultate palpabile, credibile în privința politicii fiscale, creditorii internaționali nu vor mai lăsa așa de liberă România. Iar agențiile de rating de-abia așteaptă să reducă ratingul și să trimită România în categoria “Junk”. 

Dacă guvernul Ciolacu 2, asta dacă va rămâne la Palatul Victoria după alegerile prezidențiale, nu vine cu măsuri mai concrete, credibile, situația finanțelor publice nu se va îmbunătăți, iar presiunea asupra creșterii taxelor și impozitelor va fi prea mare pentru ca cineva să se mai opună. 

Conform discuțiilor, cel puțin prin prisma Minutei ședinței Consiliului de Administrație, pare că BNR pregătește piața pentru o creștere a cursului leu/euro invocând riscurile actuale – deficitele gemene mari (și care nu par să se reducă), incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală (adică guvernul nu prea reușește să reducă deficitul bugetar), precum și măsurile de politică comercială ale administrației SUA (începerea unui război comercial mondial, care nimeni nu știe unde va duce). 

Ce va fi după alegerile prezidențiale, ce se va întâmpla cu guvernul, dacă va rămâne sau nu la Palatul Victoria, dacă va veni altcineva, dacă vom reuși să avem o stabilitate politică etc., vom vedea destul de repede, peste numai o lună.