BNR: Inflația va crește la început de an, iar în perspectivă nu sunt excluse noi majorări de taxe ca urmare a constrângerilor bugetare

Rata anuală a inflației este de așteptat să se mărească în ianuarie și să-și reia scăderea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea anticipată, arată minuta ședinței Consiliul de Administrație al BNR din 12 ianuarie, publicată la finalul săptămânii trecute. Motivul este simplu: în ianuarie 2024 au fost introduse taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, dar acestea vor fi văzute în prețurile de la raft. În plus, în februarie expiră plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază (recent, guvernul a anunțat că ar dori să prelungească această măsură).

Riscuri pentru economie: „Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice sub așteptări din Europa, îndeosebi din Germania, pe fondul condițiilor financiare înăsprite și al dinamicii cererii externe.”

Incertitudini și riscuri crescute la adresa previziunilor – arată sursa citată – decurg însă și cauze interne, adică din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri: execuția bugetară din 2023, coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, implicațiile noii legislații privind pensiile și dinamica salariilor în sectorul public.

„Acestea ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective (adică majorări de taxe – n. red.), inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu Comisia Europeană.

România nu-și poate respecta angajamentul în fața Comisiei Europene de a-și reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB în acest an. E drept că acest angajament a fost luat înaintea izbucnirii pandemiei, care a ruinat bugetul statului, și înaintea războiului din Ucraina. Dar deficitul bugetar, fixat în 2024 la 5% din PIB, trebuie redus și cu și fără constrângerea UE. Pentru că, altminteri, țara se va afunda în datorii pe care nu le va mai putea ține sub control.

În 2024, taxele nu vor mai crește pentru că avem un an electoral. Dar, după trecerea alegerilor, peisajul se poate schimba semnificativ. Deja PSD încearcă mare cu degetul.

„Vrem cota unică sau cota progresivă? pe venituri“ a întrebat, saptămâna trecută, premierul Marcel Ciolacu.

O întrebare retorică, având în vedere că PSD susține revenirea la cota progresivă de impozitare.