BNR: Băncile din România au cea mai mare expunere suverană din UE pe titluri de stat și credite pentru stat. Sunt la limită cu finanțarea statului. Titlurile de stat sunt „principalul determinant“ al creșterii activelor bancare. Ce urmează?

♦ Există o tendință accentuată a băncilor de orientare către expuneri față de administrația publică centrală – 27% din bilanț, în decembrie 2024, în special prin titluri de stat – 21,5% din active, potrivit BNR ♦ Titlurile de stat (aproape 200 mld. lei) au devenit principalul determinant al creșterii activelor sectorului bancar în anul 2024, iar creditele acordate administrației publice au crescut și ele, cu 34,5%, dinamică anuală, până la 50 mld. lei, potrivit BNR ♦ Activele sectorului bancar românesc la valoare brută au crescut cu 7,4%, la 915,6 mld. lei în decembrie 2024 ♦ BNR atenționează că intervenția statului pe piața creditului poate determina sporirea riscurilor la adresa stabilității financiare, deși schemele de garantare a creditelor de către stat ajută la intermedierea financiară.

Băncile din România au cea mai mare expunere suverană din Uniunea Europeană (UE) pe titluri de stat și credite guvernamentale, după cum atenționează BNR, iar unele și-au atins limitele permise pentru finanțarea statului. În aceste condiții apar o serie de întrebări: concurează sectorul privat cu statul pe finanțările de la bănci? Au băncile suficient capital și lichiditate sau nu? Ar fi necesar să atragă linii de finanțare externe sau capital proaspăt pentru a putea să finanțeze în continuare și statul, dar să crediteze mai mult și companiile, economia?

„Interconexiunea sectorului bancar cu sectorul guvernamental s-a intensificat în ultimii ani, deținerile de creanțe directe (credite și titluri de stat) de către bănci plasând România pe primul loc în UE din perspectiva ponderii creanțelor suverane în activul bancar total“, scrie BNR în raportul anual pentru 2024.

Există o tendință accentuată a băncilor de orientare către expuneri față de administrația publică centrală – 27% din bilanț, în decembrie 2024, în special prin titluri de stat – 21,5% din active, remarcă banca centrală.

Activele sectorului bancar românesc la valoare brută au crescut cu 7,4%, până la 915,6 mld. lei, în decembrie 2024.

Problema este că principalul determinant al creșterii activelor sectorului bancar în anul 2024 au devenit titlurile de stat (196,9 mld. lei). Și creditele acordate administrației publice au crescut cu 34,5%, dinamică anuală, până la 50 mld. lei.

Creditele private, acordate sectorului neguvernamental, reprezentau 46% din bilanț anul trecut. Însă, dinamica anuală a acestor credite, de 8,8%, a fost semnificativ inferioară celei specifice deținerilor de titluri de stat (26,7%), marcând o creștere a interconexiunii bancare cu sectorul de stat, relevă datele de la BNR.

„Deși deținerile de titluri de stat produc efecte favorabile asupra indicatorilor de lichiditate, acestea accentuează o vulnerabilitate recurent„ a sectorului bancar românesc, cea a adâncirii interdependenței dintre sectorul bancar și statul român. Un procent de 21,1% din titlurile de stat deținute de bănci sunt denominate în valută, aspect stimulat inclusiv de tratamentul prudențial favorabil conform prevederilor tranzitorii ale Regulamentului UE 1623/2024. Evoluțiile structurale la nivel bilanțier au favorizat capacitatea de a genera profit a băncilor, contribuind la consolidarea pozițiilor de lichiditate și solvabilitate“.

În ultimii ani, în România depozitele la nivel de sistem bancar au depășit cu mult creditele. În timp ce depozitele bancare private (retail și corporate) reprezentau în aprilie 126 mld. euro, volumul creditelor private era de 85 mld. euro, astfel că surplusul depozitelor față de credite este de 41 mld. euro. Însă, o mare parte din această sumă este plasată de bănci în titluri de stat.

Băncile au fost nevoite în ultimii ani să se bazeze mai mult pe sursele de finanțare locale, de la populație și companii, în condițiile în care au pierdut o parte din liniile de finanțare de la băncile-mamă, linii care în perioada de creștere economică de dinainte de criza izbucnită în 2008/2009 au reprezentat principalul motor de susținere a creditării.

Economia are nevoie de finanțare, însă companiile au credite bancare mai mici decât depozitele pe care le țin în bănci, companiile fiind și în T1/2025 creditor net față de bănci.

În ultimii ani a existat o decuplare între sistemul bancar și economie, în timp ce relația între stat și bănci s-a consolidat foarte mult sub aspectul finanțării, după cum au spus și oficiali din BNR. Recent un oficial BNR chiar a caracterizat băncile românești ca fiind „lazyì, comode, criticând lipsa lor de apetit pentru creditare.

An de an deficitele bugetare au fost tot mai mari, astfel că datoria publică a explodat la peste 50% din PIB, față de doar 12% din PIB în urmă cu 15 ani. Iar principala preocupare este refinanțarea datoriei publice, precum și finanțarea deficitului bugetar, care ar trebui să fie ajustat la 7% din PIB în acest an.

Ministerul Finanțelor are nevoie de cel puțin 230 mld. lei pentru finanțarea deficitului bugetar în 2025 și este dispus să plătească dobânzi care au depășit și 8%, intrând în concurență directă cu piața creditului corporate.

Ar putea băncile din România să facă mai mult pentru a finanța și statul, atrăgând finanțări suplimentare eventual de la băncile-mamă?

„Din motive prudențiale, expunerea băncilor pe titluri de stat este limitată prin lege și sistemul bancar din România este deja aproape de limita maximă. Nici nu este de dorit ca toate sau cea mai mare parte a capitalurilor din economie să fie direcționate către stat, sectorul privat are și el nevoie de finanțare. Băncile românești pot desigur să se finanțeze din exterior, chiar de la băncile-mamă, dar o asemenea situație ar spori expunerea țării noastre față de străinătate și ar contraveni tocmai obiectivului de ´suveranitate financiarăª! Costurile de finanțare ar fi de asemenea mai mari pentru că de obicei împrumuturile private poartă dobânzi mai mari decât datoria guvernamentală. O asemenea soluție, deși posibilă, nu este de doritì, după cum a susținut analistul economic Aurelian Dochia.

Pe lângă expunerile directe, legătura băncilor din România cu sectorul guvernamental apare și sub forma expunerilor indirecte, respectiv partea garantată de stat a creditelor către sectorul real, dar și a celor rezultate din calitatea de acționar principal în cazul a două instituții de credit, mai susține banca centrală.

BNR atenționează că intervenția statului pe piața creditului poate determina sporirea riscurilor la adresa stabilității financiare, deși schemele de garantare a creditelor de către stat ajută la intermedierea financiară.

„Deși schemele de garantare a creditelor de către stat pot contribui la îmbunătățirea intermedierii financiare, intervenția statului pe piața creditului poate determina sporirea riscurilor la adresa stabilității financiare prin mai multe canale respectiv prin supraîncălzirea anumitor piețe (de exemplu, piața imobiliară) și suprastimularea cererii pentru anumite categorii de bunuri (de exemplu, locuințe, autovehicule), prin intensificarea legăturii dintre sectorul bancar și stat, prin limitarea efectului măsurilor macroprudențiale privind debitorii și, nu în ultimul rând, prin adâncirea deficitului bugetar.“

Astfel, conexiunea cu statul se manifestă, în plus, și prin intermediul garanțiilor furnizate prin diverse programe guvernamentale destinate stimulării creditării anumitor segmente din sectorul real (4,8% din active, decembrie 2024, dar și prin creșterea cotei de piață a băncilor cu acționar majoritar de stat (14,2%).

Instituțiile de credit cu capital majoritar românesc cumulează o proporție în creștere a cotei de piață a activelor (37,5% din totalul activelor brute, decembrie 2024), inclusiv pe fondul proceselor de fuziuni și achiziții derulate în ultimii ani.