BNR se așteaptă la o inflație considerabil mai mare, dar ține dobânda la 1,25%. Și redresarea economiei este peste așteptări. Consolidarea fiscală/bugetară este vitală pentru stabilitatea economică, pentru atenuarea impactului șocurilor inflaționiste

BNR a decis la sfârșitul săptă­mâ­nii trecute să mențină do­bânda-cheie la minimul is­to­ric de 1,25%, în­curajând ast­fel fi­nan­țarea în continuare a eco­nomiei la cos­turi scă­zute, însă aten­țio­nea­ză că ur­mea­ză „o traiec­torie mai înaltă“ a inflației anuale.

„Actualul scenariu evi­dențiază o traiectorie mai înaltă a ratei anuale prog­no­za­te a inflației pe par­cur­sul ur­mă­torilor doi ani, în con­dițiile în care aceasta a fost din nou revizuită con­siderabil în sens ascen­dent pe termen scurt și într-o mai mică mă­su­ră pe cel de-al doilea segment al orizon­tului proiecției“, a transmis vineri BNR.

În iunie, inflația anuală a continuat să crească până la 3,94%,  deasupra limitei su­pe­rioare a intervalului țintei și peste nivelul prognozat, după ce în martie era de 3,05%.

BNR majorase în luna mai prognoza inflației anuale din 2021 de la 3,4%, la 4,1%, un nivel dublu față de cel din 2020, pentru ca acum să urmeze o prognoză „revizu­ită conside­ra­bil în sens ascendent pe termen scurt“, adică o in­flație mai mare de 4,1% în 2021.

Nu doar inflația, ci și creșterea economică este peste așteptări. BNR re­marcă faptul că noile date statistice confirmă con­tinua­rea redresării activității econo­mice în primul trimestru (T1) din 2021 „într-un ritm consi­derabil peste așteptări“, fiind recuperată aproape în totalitate contracția economică severă din T2/2020 și revenind deviația pozitivă a PIB în T1/ 2021, în devans cu două trimestre față de previziunile anterioare.

Creșterea prețurilor, a inflației, a pus ca­păt relaxării mai consistente a politicii mo­ne­tare. În schimb, în contextul creșterii in­fla­ției la nivel internațional, unele bănci cen­trale chiar au început să înăsprească po­litica monetară și să treacă la majorări de do­bânzi. Unii analiști de pe piața locală se așteaptă la majorări de dobânzi în România cel mai probabil la începutul anului 2022, dar rămâ­ne de văzut ce se va întâmpla cu evoluția inflației.

Unul dintre riscurile privind inflația este politica fiscală. Astfel, consolidarea fisca­lă/bu­ge­tară este vitală pentru stabilitatea eco­nomică, pentru atenuarea impactului șo­cu­rilor inflaționiste, atenționează BNR.

Menținerea dobânzii-cheie la 1,25% fa­ci­litează continuarea creditării la dobânzi mai scăzute. BNR evidențiază trendul des­cen­dent al dobânzii la creditele noi și avansul creditării cu 11,2% în iunie. Pe de altă parte, menținerea dobânzilor la minime record nu-i avantajează pe cei cu depozite bancare.

Scăderea dobânzilor pe piața interbancară în contextul pandemiei de COVID-19 s-au reflectat asupra dobânzilor la depozitele persoane fizice, care au coborât sub 2%. Astfel, dobânzile sunt real negative, iar românii pierd din puterea de cumpărare a economiilor de la bănci recompensate la dobânzi mai mici decât inflația.

Cea mai recentă decizie a boardului BNR privind dobânda a fost luată în ianuarie 2021, când dobânda-cheie a fost redusă surpinzător la 1,25%, aceasta fiind cea de-a patra reducere de dobândă de după declanșarea pandemiei COVID-19. Practic, de la debutul pandemiei de coronavirus banca centrală a înjumătățit dobânda-cheie.