Blockchainul nu este despre bitcoin

„Există discuții la nivelul ministerului (n.r.: Comunicațiilor) în mai multe comisii, cu specialiști din piață, pe tema tehnologiilor avansate precum blockchain sau supercomputing. Avem în plan elaborarea unei politici pe zona de inteligență artificială, pe blockchain, care să devină legislație adoptată de guvern încât România să se poată plasa printre pionierii domeniului. Încă este o zonă în care România poate face pionierat, însă avem nevoie de cadru legislativ pentru a ajuta nu doar antreprenori locali din domeniul blockchain, dar și să atragem antreprenori din alte state din Europa”, a explicat Alexandru Petrescu, ministrul comunicațiilor, în cadrul primei ediții a evenimentului Romanian Blockchain Summit, desfășurat în perioada 21-22 iunie.

Astfel, în ultimii doi ani, guvernele și companiile lumii au înțeles că blockchain este o tehnologie care nu e reprezentată de moneda digitală bitcoin – acesta fiind contextul în care tehnologia a ajuns în atenția publică – ci un concept inedit de infrastructură digitală care poate fi implementat în diferite domenii pentru a aduce un aport de transparență și siguranță informațională.

Scepticii tehnologiei blockchain susțin de multe ori că nu înțeleg cum funcționează și că nu este de ajuns argumentul că este o infrastructură descentralizată, care nu e controlată și gestionată de un singur jucător, ci de mai mulți, și care are avantajul de a fi imutabilă. Totuși, în timpul evenimentului Romanian Blockchain Summit, în timpul unui panel de discuții, Fabio Canesin, fondatorul unuia dintre cele mai mari exchange-uri descentralizate din lume, Nash Exchange (NEX), a oferit o altă perspectivă asupra subiectului.

„Nu cred că trebuie să le explicăm oamenilor care ar beneficia la scară largă de blockchain exact cum funcționează. Trebuie doar să le explicăm cum funcționează pentru ei. Când au apărut transferurile de bani, nimeni nu a stat să le explice oamenilor procesele din spatele transferului, ci doar ce se întâmplă pentru ei”, spune Fabio Canesin, cofondator al proiectului Nash.

Astfel, ministrul Alexandru Petrescu a arătat o poziție similară cu societățile europene, care au agreat convenții și asociații în ultimii doi ani pentru a exploata avantajele tehnologiei blockchain alături de alte tehnologii revoluționare.

„Angajamentul meu și al Ministerului Comunicațiilor este de a ajuta și încuraja adopția noilor tehnologii. În 2018, România a devenit membru al European Blockchain Forum, o structură ce ține de Comisia Europeană, și angajamentul nostru este să atragem tehnologii avansate. (…) Convingerea mea este că va fi o tranziție a unor oameni din zona IT-ului de astăzi către blockchain. Tehnologia blockchain oferă o posibilitate de stocare a datelor în rețea cu o securitate mult mai ridicată pe aspecte precum vulnerabilitate sau posibilitatea de a corupe datele. Și cred că în prezent este cel mai bun moment să vorbim despre asta.

Aceste noi tehnologii trebuie bine cunoscute, aprofundate la nivel de masă în zona specialiștilor din IT, astfel încât să ne asigurăm că tranziția către blockchain se face în cel mai bun mod pentru România. Putem face acest lucru doar cu o legislație care să o încurajeze”, adaugă Petrescu.

Un alt subiect care a dat tonul discuțiilor în ceea ce privește tehnologia blockchain este recentul anunț al lui Mark Zuckerberg cu privire la lansarea monedei digitale libra, care ar putea ajunge să fie utilizată de cei 2,7 miliarde utilizatori ai rețelei sociale Facebook.

Compania Facebook a anunțat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluși în sisteme financiare globale, adică 31% din populația planetei.

Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe, în unele cazuri intermediarii tranzacțiilor percepând chiar și 10% în comisioane. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult redus, dar cu o viteză mult mai mare.

De la marketplace-ul deja existent în Facebook și până la opțiunile de transfer de bani care au fost anunțate pentru Messenger sau WhatsApp, și chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

Entuziaștii criptomonedelor, cei al căror interes în blockchain și monede digitale este strict de a face bani rapid, sperau că noua moneda de la Facebook va fi următorul bitcoin, următorul El Dorado, însă aceștia au aflat că Facebook lansează ceea ce se numește un stablecoin.

Față de restul monedelor digitale din piață, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacțiile din piață și de cantitatea de monede date spre tranzacționare, monedele stabile (n.r.: stablecoin) au valoarea strâns legată de ceva mai puțin volatil decât tranzacționarea.

Un exemplu de stablecoin care există deja de câțiva ani este tether . Aceasta are valoarea legată de valoarea dolarului american și fluctuează doar în funcție de fluctuațiile acestuia raportat la piața monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de un dolar.

Însă tether are o capitalizare totală de 3,5 miliarde dolari, pe când Facebook are scopuri mult mai ambițioase. Prof. dr. Philipp Sandner, șeful Frankfurt School Blockchain Center din cadrul Școlii de Finanțe și Management din Frankfurt, numit în top 30 economiști germani în 2018, scrie pe Medium că moneda libra ar putea ajunge chiar și la o capitalizare de 250 miliarde dolari, detronând astfel bitcoin în topul monedelor digitale după capitalizarea totală de piață.

Nu se poate determina exact numărul de utilizatori ai monedei libra în prezent. Totuși, dacă luăm în considerare o bază potențială de utilizatori cuprinsă între 100 și 500 de milioane de persoane, cu fiecare deținând între 500 și 2.500 de libra, capitalizarea de piață ar putea varia între 50 miliarde dolari și 1.250 miliarde dolari. Dacă ținem cont de faptul că Facebook are 2,7 miliarde utilizatori pe platformele sale, o estimare că 250 de milioane de utilizatori vor folosi libra nu este nerealistă.

Tot în lumea financiară, dincolo de plăți și transferurile de bani, tehnologia blockchain poate fi utilizată și pentru instrumentele burselor. Spre exemplu, anul trecut, grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a doua bancă de pe piața locală ca mărime, a realizat cu succes prima emisiune de obligațiuni private exclusive pe o platformă blockchain. În cadrul evenimentului de la finalul iunii iunie, Adrian Tănase, CEO-ul bursei de la București, a spus că și el ia în calcul utilitatea tehnologiei blockchain. „Trebuie tot timpul să profităm de noile tehnologii. Și noi analizăm acum posibilitatea de a integra tehnologia blockchain în procesele noastre, pentru că este una dintre tehnologiile viitorului”, spunea șeful bursei de la București.

Mai mult, unii antreprenori români au construit deja businessuri de succes în acest domeniu, în timp ce alții lucrează încă la o serie de proiecte ambițioase. Spre exemplu, Mihai Alisie este, alături de Vitalik Buterin, unul dintre fondatorii monedei digitale ethereum un proiect care are în prezent o capitalizare de peste 30 miliarde dolari și care oferă o plaformă de start pentru 80% din aplicațiile pe blockchain din piață.

Mihai Ivașcu, fondatorul serviciului de transfer de bani MoneyMailMe, a fondat și compania Modex, prin care implementeză proiecte pe blockchain, gestionează un marketplace de soluții blockchain și o academie open source unde IT-iștii români pot învăța blockchain.

Modex a lucrat cu cel mai mare jucător din industria de carne din România, Cris-Tim, petru implementarea unei infrastructuri digitale bazate exclusive pe tehnologia blockchain, prin care compania va putea urmări trasabilitatea ingredientelor și produselor.

„Aplicația din industria cărnii este dezvoltată cu liderul Cris-Tim, o companie cu care am mai lucrat în trecut, ce va implementa în curând o infrastructură de blockchain pentru a putea arăta clar cumpărătorilor traseul ingredientelor dar și al produselor companiei. Cris-Tim este una dintre primele companii din industria globală alimentară care decid să facă acest pas”, explică Mihai Ivașcu, CEO și fondator al Modex și al aplicației de transfer de bani MoneyMailMe.
Nevoia producătorilor de a li se recunoaște calitatea produselor și nevoia consumatorilor de a ști exact de unde provin produsele pe care le cumpără l-au determinat pe antreprenorul român Radu Timiș să implementeze acest proiect.

Iar românii nu se opresc aici, încât la eveniment au fost prezente și proiecte precum OncoChain – o echipă de oameni din Timișoara care își propune să realizeze un registru național al bolnavilor de cancer, care ar sta la baza viitoarelor tratamente și cercetări.

Tot la noi în țară, start-up-ul SupplyBlockhain, care a fost fondat de antreprenorul român Sebastian Cochinescu în SUA, a furnizat infrastructura blockchain pentru exercițiul NATO Vigorous Warrior 19, desfășurat la începutul lunii aprilie și considerat a fi cel mai mare exercițiu medical military din istoria NATO.
Dincolo de România, cele mai mari firme de consultanță din lume, guvernele lumii prin diferite comisii, cele mai mari bănci, precum UBS, Erste sau Alior, testează și implementează în prezent soluții pe baza infrastructurilor blockchain. În același timp, asocierea cu bitcoinul dispare din mintea oamenilor de business și a inovatorilor și rămâne doar în mintea celor care speră să câștige bani ușor.