Blockchainul, ciobanul și miorița

Proiectul „Strămoși” a început în martie 2021 cu scopul de a realiza o fuziune între tradiție, artă modernă și tehnologia de bază din spatele criptomonedelor. A rezultat o colecție de circa 10.000 de NFT-uri create pe blockchainul Elrond și unul dintre cele mai inovatoare proiecte de promovare turistică a României.

Sabin Stănescu, project manager al asociației nonguvernamentale @Romania, aflată în spatele proiectului „Strămoși”, a fost mereu un entuziast al turismului și călătoriilor, pasiune ce l-a determinat să studieze management turistic în cadrul unei universități din București. După terminarea facultății, a lucrat în imobiliare, motorsport, marketing, producție media și, înainte de a da glas inițiativei @Romania, a lucrat timp de doi ani într-o firmă de implementare a tehnologiei blockchain în Budapesta, aflată la început de drum. Start-up-ul a fost achiziționat și integrat ulterior într-un proiect mai mare. Astfel, reîntors în țară, Sabin Stănescu a ales să se concentreze pe modul în care tehnologia, după spusele lui, poate schimba în mai bine România și percepțiile care se învârt în jurul ei.

„Nu am ales Elrond pentru că este o echipă românească sau un start-up local de succes, ci deoarece credem cu tărie că tehnologia pe care o dezvoltă este una revoluționară și va schimba în bine modul în care relaționăm și tranzacționăm. Însă am găsit în comunitatea Elrond mulți oameni cu care împărtășim aceleași valori și de la care am primit sprijin la fiecare pas”, explică Sabin Stănescu.

Foto: Sabin Stănescu, project manager @România

@Romania a luat naștere în prima jumătate a lui 2019, după ce fondatorii au observat că unele dintre cele mai la îndemână mijloace de promovare turistică nu erau folosite și gestionate corespunzător. Grupul a început cu un cont pe Instagram și, odată cu creșterea puternică a platformei, a efectuat tranziția către TikTok, urmând să strângă până acum o audiență combinată de peste un milion de urmăritori pe social media.

Cele 10.000 de NFT-uri (non-fungible tokens) din cadrul proiectului „Strămoși” vor avea rolul de tokenuri de guvernare în limbajul de specialitate DAO (descentralized autonomous organization) @Romania, sunt generate algoritmic din peste 700 de trăsături diferite și pot fi colecționate sau tranzacționate ca proprietăți virtuale. Pentru a le achiziționa, este nevoie de un portofel Elrond sau de Maiar, aplicația companiei Elrond Network. „Planul de la început a fost să facem ce putem cu resursele disponibile și să pregătim o platformă proprie (…) De aici încolo ne dorim să dezvoltăm o platformă descentralizată de turism și promovare turistică pe blockchainul Elrond, să dezvoltăm 10 noi obiective turistice în țară și să creștem durabil numărul de turiști străini anuali”, afirmă Sabin Stănescu, adăugând că proiectul va continua în paralel munca de promovare pe rețelele de socializare. În consecință, @Romania plănuiește să extindă numărul de platforme și nivelul de acoperire, cât și să ofere burse și granturi creatorilor de conținut.

Pentru mai mult context, NFT-urile constituie implementarea unui certificat blockchain impermutabil care, odată atașat unei opere de artă sau oricărui alt fel de obiect digital, este capabil să îi ateste originea și autenticitatea. De asemenea, blockchainul stochează orice istoric de tranzacționare onchain și atestă evoluția valorii în timp. „Dacă Picasso sau Michelangelo ar fi avut posibilitatea să folosească această tehnologie, am fi putut avea o atestare exactă a întregii lor opere, am ști exact ce a fost pierdut, ce a fost distrus și nu am avea surpriza de a descoperi opere pierdute sau necunoscute la un moment ulterior.

„Sabin Stănescu argumentează că relevanța artei este dată de relația dintre artist și privitor, iar – în acest sens – NFT-urile rezolvă și democratizează modul în care putem crea și tranzacționa artă. Totodată, putem observa deja primele etape ale fazei de tranziție de la ceea ce percepem momentan ca internet la așa-numitul metaverse, fenomen susținut și de decizia Facebook de a-și schimba numele în „Meta”. Dacă în ultimii 20 de ani internetul a reușit să depășească granițe și să formeze comunități de oameni interesați de o multitudine de subiecte, lucrurile se pot schimba radical în prezent și vor progresa mult mai rapid ca înainte.

„Expozițiile vor exista online în spații și comunități virtuale unde oricine este liber să participe, din orice colț al planetei, la orice moment, atât timp cât dispune de un telefon mobil și conexiune la internet. Probabil o să vedem multiple implementări de realitate augmentată, expoziții de artă digitală in spații reale și artă tranzacționată prin NFT-uri”, continuă Sabin Stănescu. În ceea ce privește problemele turismului românesc, mai ales într-o perioadă marcată de declinuri uriașe, provocate de criza sanitară, managerul de proiect consideră că ne putem plânge cu privire la faptul că nu se schimbă nimic sau putem încerca la fel de bine să facem ceva pe cont propriu, refuzând să creăm o lungă listă prin care să criticăm fiecare nereușită privind promovarea României. Aici, rolul segmentului DeFi (descentralized finance), prin intermediul căruia platformele digitale reduc din dominanța exercitată de bănci asupra tranzacțiilor financiare, ar aduce viteză de reacție și costuri reduse de implementare și tranzacționare de care au nevoie unele businessuri care caută să se reinventeze.

„Alegem totuși să facem un fel de «hard-wire», un sistem care nu vine să îl înlocuiască sau să îl îmbunătățească pe cel tradițional, ci unul care creează un ecosistem independent de turism și promovare turistică în care oricine să poată participa.” Mai mult, perspectivele artiștilor digitali de pretutindeni devin tot mai bune în vreme ce reușesc să se adapteze la noul statu-quo și să creeze în jurul lor un brand și o comunitate, iar varietatea metodelor de monetizare pare că se poate îmbina ușor cu industria turismului. „Cred că urmează o perioadă dură pentru criticii de artă, pentru zona de galerii si muzee de artă modernă și contemporană. Arta se va îndrepta în direcția în care dictează majoritatea și se va ramifica în același timp în direcția indicată de fiecare procent din minoritate. Nu este un proces pe care să îl poată prezice sau controla cineva. Criticul de artă nu mai există, a fost înlocuit de influencerul de NFT-uri și cât de curând este posibil ca și el să nu mai fie relevant”, a declarat Sabin Stănescu pentru BM.