Bitcoin în 2021: Românii cumpără, dar educația financiară rămâne o problemă. România este „aproape un paradis fiscal” pentru bitcoin

Concomitent cu sosirea pandemiei în Europa și cu restricțiile pe care le-a adus aceasta, piața criptomonedelor – condusă de bitcoin – a început să crească în martie 2020 și nu s-a mai oprit până în primele zile ale lunii ianuarie, când a atins un maximum istoric de 41.962 de dolari. Cu un val de bani noi care intră în piață, dezbaterile din jurul criptomonedelor s-au reaprins, iar rolul bitcoin este pus din nou sub lupă, precum și educația financiară a celor care aderă la acest fenomen.

„Pentru compania noastră, anul 2020 a adus un multiplu de 10x din toate punctele de vedere, de la utilizatori și până la imagine, satisfacția clienților, feedback. Noi suntem un start-up, iar explozia se simte mai puternic pentru noi, însă cred că putem spune că 2020 a fost anul de 10x în piața criptomonedelor”, a declarat Marius Morra, CEO și cofondator al LDV Exchange, unul dintre cele mai populare exchange-uri din piața locală, cu mii de utilizatori.

El estimează că numărul celor care investesc în România în criptomonede se ridică la peste 50.000 de oameni, după o creștere puternică începută anul trecut. Într-un interviu anterior, Morra estima în martie 2020 piața din România la circa 15.000 de oameni. Fiind încă la început, nu există însă o estimare exactă a numărului de participanți ai acesteia.

Cu toate acestea, creșterea numărului de investitori s-a confirmat ca unul dintre factorii care au condus creșterea prețurilor pentru monedele digitale în ultimele 9 luni, la intersecție cu alți factori, precum intrarea investitorilor instituționali în piață, teama de inflație și halvingul bitcoin (n.red: înjumătățirea recompensei pentru mineri, deci a numărului de monede noi care ies pe piață).

În același timp, sumele tranzacționate în România au crescut, conform CEO-ului LDV Exchange, iar piața locală a început să cunoască o anume efervescență și în zona persoanelor juridice.

„Noi avem și conturi corporate, de firmă, în cadrul platformei. Încă nu sunt reglementări foarte bune pentru persoanele juridice, dar sunt condiții în care dacă vorbești cu un contabil sau cu un jurist poți ieși chiar mai bine decât pe persoană fizică. Am înregistrat un număr semnificativ de firme înscrise, dar a crescut și valoarea tranzacțiilor.”

Creșterea de 750% înregistrată de bitcoin din 12 martie 2020 până în 8 ianuarie 2021 a atras și atenția românilor, în contextul în care chiar și oamenii neexperimentați în privința investițiilor sunt interesați de multipli atât de mari.

„Este un moment încărcat de acțiune și efervescență, care îți dă senzația că aproape toată lumea a auzit deja de bitcoin. Ieri am fost la un supermarket și m-a oprit un gardian care a văzut că pe mașina mea scrie bitcoin și m-a întrebat care este treaba cu acest bitcoin, că ar vrea și el să investească.”

Mai mult, printre cei 50.000 de români care investesc în criptomonede există și cazurile  mai atipice de persoane cu o anumită educație financiară, care tranzacționează într-o manieră specializată.

„Sunt mai puține femei care investesc în criptomonede decât bărbați, iar femeile în vârstă chiar reprezintă o categorie atipică. A fost cazul unei femei în vârstă care m-a întrebat lucruri punctuale, comisioane de depunere pentru Ethereum (n.red: a doua cea mai mare criptomonedă), întrucât cumpăra Ethereum și vindea la o firmă din SUA, făcea trading pentru utilizatori. Ea avea 62 de ani și am fost surprins că era la un nivel de înțelegere foarte avansat, însă am aflat că lucrase într-o bancă și era destul de experimentată”.

Recent, George Rotariu, CEO al Bitcoin România, companie care operează o franciză de ATM-uri cu criptomonede, a declarat în cadrul emisiunii ZF Live că românii au deja circa 1 miliard de euro în criptomonede.

Despre educație și riscuri

În goana după randamente ieșite din comun, mulți dintre investitorii de retail care sunt la început de drum se confruntă cu lipsa educației financiare, mult-dezbătută în România.

„Noi românii suntem deficitari la educație financiară, inclusiv eu am fost foarte mult timp. Noi românii suntem învățați doar de economisire, în sensul să punem bani deoparte, dar acum mi se pare că este echivalentul unui păcat să stea banii degeaba. Ar trebui să fie al 11-a păcat: nu lăsa banii să stea”, a subliniat Marius Morra.

Cu toate acestea, condițiile ca cineva să câștige în piață sunt strâns legate de educația financiară pe care o are acel român devenit investitor. Cunoașterea precară și lipsa de răbdare pentru a cerceta monedele digitale în care investesc i-ar putea conduce pe români spre pierderi.

„Dacă rămânem în logica aceasta de «păcate», cred că al 12-lea păcat ar fi reprezentat de faptul că oamenii nu mai citesc. Noi am făcut schimbări destul de mari în platformă, am făcut butoanele mai mari, mai colorate, ne-am orientat după studii despre comerțul online care dovedesc că oamenii nu mai citesc. Ei vor să facă acum, vor drumul scurt, nimeni nu vrea să se documenteze”.

Pentru a aborda lipsa de educație, LDV Exchange a lansat un proiect de educație în domeniu, denumit „Prima Criptomonedă”, alături de compania de blockchain Elrond din Sibiu.

Mai mult, Marius Morra face aici o diferențiere, întrucât el consideră că pe lângă cei care nu vor să se documenteze sunt și cei care nu au timp, dar au bani, iar pentru aceștia din urmă vor apărea noi soluții în piață în următoarea perioadă.

„Vrem să venim în întâmpinarea lor cu un fel de manager de portofoliu, în care să pui niște bani și să te intereseze doar să punctezi un anumit profit, să nu te intereseze ce și cum se cumpără. Aici ține de noi ca și companie să venim cu soluții noi în piață. Vrem să avem câțiva colaboratori, deja am identificat câteva firme dar mai căutăm, firme în care să putem avea încredere pentru a avea grijă de portofoliile oamenilor care nu au timpul sau dispoziția să se intereseze mai mult”.

Bitcoin în 2021

După un raliu care a dus pentru scurt timp valoarea totală de piață a criptomonedelor la peste 1.000 de miliarde de dolari, valoarea pieței se situa marți, 12 ianuarie, la ora 15:20 (ora României) la valoarea de 950 de miliarde de dolari, conform platformei CoinMarketCap. Astfel, bitcoin se situa la peste 34.700 de dolari, cu o capitalizare de aproape 650 de miliarde de dolari.

Aceste creșteri au readus în discuție rolul bitcoin, în contextul în care mulți dintre susținătorii pieței susțin că acesta este „noul aur” și că va deveni o parte integrantă a sistemului financiar global, sau îl va da peste cap din temelii. Dincolo de această abordare înfocată, Marius Morra crede că bitcoin este un deschizător de drumuri pentru alte elemente care modifică piețele financiare și transferurile de bani.

„Cel mai mare câștig al bitcoin până acum este că nu mai are nevoie să întindă cartea de vizită. De la un challenger care atinsese 20.000 de dolari în 2018 pentru ca mai apoi să o ia în jos, a crescut la un nou maxim istoric și nu mai are nevoie să se prezinte. Chiar și investitorii instituționali au auzit de bitcoin și au început să investească, deci aceasta a fost un fel de confirmare”

De altfel, una dintre trăsăturile care caracterizau bitcoin a fost anonimitatea, însă în contextul în care evoluează piețele la nivel global, măsurile de tip KYC (Know Your Customer – măsuri gândite pentru a ști cine este în spatele conturilor, ca parte a luptei împotriva spălării banilor) au devenit larg răspândite.

Marius Morra, CEO și cofondator al LDV Exchange: „Este un moment încărcat de acțiune și efervescență care îți dă senzația că aproape toată lumea a auzit deja de bitcoin. Ieri am fost la un supermarket și m-a oprit un gardian care a văzut că pe mașina mea scrie bitcoin și m-a întrebat care este treaba cu acest bitcoin, că ar vrea și el să investească.”

„S-a pornit cu această anonimitate, dar în 2021 această chestiune nu mai este la fel de bună. Eu nu aș duce criptomonedele către zona aceasta de anarhism în care facem noi P2P, nu ne mai interesează băncile, nu ne mai interesează guvernele, ci aș axa-o pe îmbunătățirea vieții consumatorului. În primă fază băncile și serviciile clasice de transfer luau comisioane foarte mari pentru transferul banilor. Western Union ia 8% ceea ce este enorm, iar fintech-urile ca noi au venit și puțin câte puțin determină giganții financiari să scadă comisioanele.”

Un alt exemplu care arată utilitatea monedelor digitale dincolo de tranzacționarea pentru profituri este proiectul de monedă digitală EGLD, lansat de sibienii de la Elrond. În acest caz discutăm în primul rând despre transferuri mai rapide și cu costuri mai reduse. Dacă bitcoin permite circa 7 tranzacții pe secundă – ceea ce îl face insuficient pentru transferuri și plăți – Elrond își propune 10.000 de tranzacții pe secundă, devenind o opțiune viabilă.

„Eu nu cred că bitcoin trebuie să facă totul, este ok să se ducă el către zona de stocare de valoare și să vină altele pentru tranzacții rapide, pentru a ne plăti cafeaua sau pentru a plăti în magazine. Monopolul nu este bun în niciun domeniu. Eu personal nu mi-aș dori ca bitcoin să facă 1.000 de lucruri în zona criptomonedelor”.

Abordarea reglementatorilor și autorităților fiscale față de criptomonede a cunoscut o evoluție în ultimii ani, iar în România persoanele fizice care obțin câștiguri din criptomonede trebuie să plătească impozit 10% din diferența pozitivă dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție. În acest sens există o particularitate: câștigul sub nivelul de 200 de lei pe tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor dintr-un an fiscal să nu depășească suma de 600 de lei.

„Noi încurajăm plata taxelor. Vorbeam cu oameni din Germania, spre exemplu, unde taxele sunt mult mai mari, aproape de 50%. De-asta în România este aproape un mic paradis din punct de vedere fiscal.”

Cu toate acestea, unele discuții ale investitorilor în bitcoin de pe grupurile de social media se concentrează pe ideea de a evita plata taxelor datorate pe câștigurile din criptomonede, însă aceștia sunt de cele mai multe ori începători.

„Asta vine ca o problemă de imagine a sistemului pentru că tu plătești și vezi că banii tăi parcă nu se regăsesc nicăieri, nu îi vezi în spitale, în străzi. Cred că dacă s-ar vedea mai mult nu ar exista genul acesta de discuții și nu la acest nivel.”

Marius Morra, care a pariat anterior că anul 2020 ar putea aduce o valoarea totală a pieței de peste 1.000 miliarde dolari, are un nou pariu și anume că 2021 ar putea fi anul în care se lansează prima monedă digitală la nivelul unui stat.

Acesta s-ar putea adeveri în contextul în care China se pregătește să își lanseze moneda digitală națională, potrivit CNN, iar Beijingul s-ar putea folosi de acestă pârghie pentru a dărâma supremația dolarului în piețele financiare globale.

De asemenea, anul 2021 ar putea aduce și o atenție sporită din partea autorităților, în contextul în care se discută despre reglementări mai dure în SUA, spre exemplu.

De ce a crescut bitcoin?

De la 4.927 de dolari în data de 12 martie la un maxim istoric de 41.962 de dolari în data de 8 ianuarie, bitcoin a crescut cu 750% în mai puțin de 10 luni, ceea ce a determinat atât investitorii, cât și observatorii să se întrebe același lucru: de ce a crescut bitcoin?

Unul dintre motivele punctate în cadrul unei analize Investopedia ar fi spargerea punctului de rezistență. În iunie 2019 bitcoin reușise din nou să ajungă la aproape 14.000 de dolari, însă la acel moment prețul s-a dus brusc în jos până la 3.800 de dolari, întrucât piața criptomonedelor a cunoscut un punct de rezistență.

În octombrie 2020, bitcoin s-a apropiat din nou de acest punct, însă a scăzut rapid. În data de 4 noiembrie, bitcoin a reușit să spargă pragul de 14.000 de dolari și să se îndrepte rapid spre maximul istoric de 20.000 de dolari. În baza acestei evoluții, mulți investitori au început să se uite iar spre piață și au început să cumpere.

Sumele enorme pompate de guverne în economie au readus teama de inflație, iar aceasta a reprezentat un alt factor care i-a împins pe investitori spre bitcoin pe parcursul anului 2020. Astfel, bitcoin a acționat ca un „activ sigur”, într-o gamă care cuprinde în mod tradițional active precum metalele prețioase și acțiunile companiilor din sectoare mai puțin volatile.

Un alt factor care a condus prețul a fost reprezentat de adoptarea bitcoin ca mijloc de plată. Recent, PayPal a anunțat că le va permite comercianților să cumpere, să vândă, să dețină și să accepte bitcoin și alte criptomonede la plată. Această veste a împins puternic în sus prețul bitcoin, în contextul în care PayPal are circa 350 de milioane de utilizatori și 20 de milioane de comercianți activi cu care lucrează.

Un flux de capital a intrat în piață și dinspre investitorii instituționali, iar cel mai notabil efort înspre criptomonede al fondurilor de investiții a venit din partea companiei MicroStrategy, care a investit circa 425 de milioane de dolari în bitcoin. La scurt timp după această companie, procesatorul de plăți Square a anunțat că a investit circa 50 de milioane de dolari în piață.

Alte companii publice au făcut mutări similare: Galaxy Digital Holdings a investit circa 134 de milioane de dolari, iar Hut 8 Mining Corp a investit peste 36 de milioane de dolari. Investopedia a identificat un număr de 18 companii și fonduri de investiții care au investit un total de 8,8 miliarde de dolari în criptomonede.

Un alt eveniment care a influențat prețul a fost așa-numitul „bitcoin halving”, o actualizare a sistemului care are loc odată la 4 ani, în cadrul căreia se înjumătățește recompensa primită de mineri. Astfel, ultimul halving a redus recompensa la 6,25 bitcoin, ceea ce înseamnă și un flux mai mic de monede noi care intră în piață.