Birouri open space sau munca la grămadă unde nu există intimitate, dar nici socializare între angajați. Pentru cine este mai bine, pentru angajat sau pentru angajator?

Open space, cafea gratuită, mese de ping-pong sau hamace de relaxare – sunt câteva dintre facilitățile birourilor moderne, create pentru răsfățul și stimularea creativității și comunicării între angajații prezentului. Ce se întâmplă când toate aceste beneficii generează efectul opus?  

„Am ajuns să fac toate lucrurile care necesită concentrare acasă, în weekend sau în prima parte a zilei, înainte de a pleca la birou. Glumesc, mai nou, că am ajuns să muncesc acasă și să vin la birou pentru distracție, socializare și pentru a vedea și ceilalți că muncesc”, îmi spune Anca, în vârstă de 32 de ani, angajată în domeniul unei industrii creative, pe care am provocat-o la o discuție despre viața la birou.

„Dincolo de discuțiile cu colegii – interesante, de ce să nu recunosc, și greu de ignorat pentru că sunt la câțiva centimetri distanță de mine  – mă lovesc și de alt tip de distrageri, cum ar fi, de pildă, lumina artificială pe care o preferă unii, în detrimentul celei naturale (aproape inexistente) și care creează conflicte la birou în anumite zile. La acestea se adaugă chiar și «diverși factori meteorologici de interior»: curenții creați de persoanele care deschid un geam la câțiva metri distanță în partea opusă a biroului și care ajung, aproape la ore fixe, și la mine, în fiecare zi”, continuă ea.

Ana-Maria (25 de ani), angajată în domeniul vânzărilor, povestește și ea ca răspuns al întrebării pe care am lansat-o pe rețeaua de resurse umane LinkedIn „Cum vă simțiți în mediul în care munciți acum și cum ar arăta birourile ideale?”: „Am realizat în ultima vreme că nu sunt mare fană a open space-ului și am mai întâlnit colegi care împărtășesc aceeași părere, chiar dacă sunt și unii care spun că nu se simt deranjați de asta. Din punctul meu de vedere, open space-ul poate fi deranjant în special pentru persoanele a căror slujbă presupune ca principală activitate vorbitul la telefon, cum ar fi în cazul meu vânzările.

Când am ședințe importante prefer să îmi rezerv o sală de ședințe, dar am remarcat că anumiți oameni nu se simt confortabil să blocheze o sală de 10 oameni doar pentru ei.” Pe de altă parte, sesizează ea, există și avantajul comunicării mai ușoare, mai ales în contextul unor relații armonioase. „Nu știu cum ar fi cu cubicles, dar mi-ar plăcea să am ocazia să testez asta. Totuși, biroul ideal ar fi unul care are, cel mai probabil, mai multe oportunități de camere/săli, care pot fi rezervate în funcție de nevoile angajaților”, spune tânăra. Florin, angajat în domeniul unei companii din industria vinurilor, îmi răspunde pe aceeași platformă scurt și la obiect: „Open space-ul scade productivitatea; recomand remote”.

Am postat întrebarea pornind de la un articol recent publicat de Financial Times din care reieșea că spațiile de birouri moderne din toată lumea tind să își micșoreze suprafața alocată unei persoane, pereții dintre angajați dispar tot mai mult și birourile reprezintă o modalitate pentru organizații de a-și eficientiza costurile, dar și de a genera energie creativă de la din ce în ce mai mulți angajați. Potrivit specialiștilor citați în presa internațională, aceste trenduri generează, de multe ori, rezultatele opuse. Un studiu publicat de Harvard Business School în 2018, care a urmărit angajații din două companii înainte și după ce birourile lor au dobândit un design nou, în care pereții au fost dărâmați, la fel și ușile și alte limite spațiale, a descoperit că angajații au reacționat ignorându-se. Interacțiunile față în față au scăzut cu 70% în favoarea comunicării digitale. Cum stau lucrurile în birourile de la noi?

Locul unde toate informațiile se află doar la o strigare

„Spațiul deschis de birouri este o abordare de design care răspunde în primul rând unor cerințe fără legătură directă cu productivitatea. Este vorba despre necesitatea de a obține costuri mai mici de amenajare și o mai mare flexibilitate a spațiului”, crede Alexandru Dincovici, sociolog,  general manager al companiei Izibiz Consulting. Open space-urile sunt asociate mai degrabă cu multinaționalele și start-up-urile din zona de IT&C pentru că au apărut împreună cu noile spații de birouri, în clădiri construite recent, cu alte standarde și cerințe și fără o împărțire predefinită a spațiului. Sociologul amintește însă că practic, înainte de aceste clădiri moderne, open space-ul era mai ales întâlnit în fabrici și alte câteva tipuri de întreprinderi, dar nu neapărat pentru că oamenii își doreau să lucreze în acest tip de spații, ci pentru că sediile de companie se aflau în clădiri deja compartimentate. „Problema principală a spațiilor de birouri deschise este că la un moment dat designul a devenit mai important decât funcția și acestea au început să fie adoptate cu tot cu discursul de promovare din spatele lor fără niciun fel de gândire critică”, crede Alexandru Dincovici. 

Cititi articolul integral aici