Bilanțul PNRR la șase luni: guvernul se laudă că toate țintele au fost îndeplinite, dar 4 mld. euro zac necheltuite în conturile ministerelor. România așteaptă în acest moment încă 2,6 miliarde de de euro, banii din PNRR aferenți jaloanelor și țintelor îndeplinite la finalul lui 2021

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis că toate țintele și jaloanele au fost îndeplinite pentru primul semestru din 2022 și că este gata să facă cererea de finanțare pentru următoarea tranșă din PNRR care să intre în conturile României. Până în acest moment, din informațiile ZF, cele 3,8 mld. de euro, care au intrat deja în conturile României la final de 2021 și început de 2022, au fost distribuite către ministere, dar niciun euro nu a fost cheltuit. Când vor fi cheltuiți primii bani din multdiscutatul PNRR?

„Asta ține foarte mult de  ministere și de cât de repede pot face evaluările. Programul este nou și aș zice că un minim, în cel mai bun caz, de 6-8 luni, în domeniul privat. Pe partea publică, nu știu ce să spun”, spune Bogda Hossu, CEO Wise Finance Solutions, companie de consultanță.

Practic, banii din PNRR vin pe măsură ce țintele și jaloanele, majoritatea acte normative, sunt îndeplinite. Pentru T4/2021, MIPE a trimis la Comisia Europeană cererea de finanțare și banii – 2,6 mld. de euro – ar urma să intre în conturile Trezoreriei la finalul lui iulie sau începutul lui august. Următoarea cerere de plată pentru PNRR va fi transmisă Comisiei Europene în octombrie și este aferentă obiectivelor îndeplinite în prima jumătate din 2022.

Cu toate că MIPE, fostul Minister al Fondurilor Europene, a transmis că toate țintele și jaloane ale PNRR aferente trimestrelor I și II din acest an au fost îndeplinite, fostul ministru al fondurilor europene Cristian Ghinea spune că situația nu stă chiar așa și că, pentru T2, din 27 de jaloane, 11 sunt în întârziere sau blocate. Atât Cristian Ghinea, cât și reprezentanții MIPE, nu au răspuns întrebărilor ZF pentru clarificare.

Până la jumătatea lui 2022, guvernul a avut de atins 51 de ținte și jaloane, care, potrivit MIPE, au fost atinse în totalitate. În total, România ar trebui să absoarbă, până la finalul lui 2026, peste 29 de miliarde de euro numai din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Timpul este foarte scurt, admit atât consultanții din piață, cât și autoritățile.

Cu toate că este un program vital pentru investițiile din România,  în contextul în care bugetul de stat, sufocat, nu își permite investiții majore pentru dezvoltare, nu este clar în acest moment cum se derulează planul, care este stadiul și nici ce face direcția din MIPE care ar trebui să coordoneze implementarea acestui program. Întrebările ZF pentru clarificare către MIPE au rămas în aer, instituția transmițând că răspunsurile vor veni în termen de 30 de zile.

Potrivit informațiilor din comunicatele ministerelor și din piață, au fost lansate mai multe apeluri de proiecte  la ministerele competente. Cel mai probabil, primul contract de finanțare va fi semnat undeva la finalul anului. Interesul este major: com­pa­nia de consultanță REI a calculat că valoarea celor 668 de proiecte depuse pentru energie însumează circa 3.500 MW putere instalată. Spre comparație, puterea totală instalată în capacitățile de producție de energie solară și eoliană este de circa 4.300 MW.

Așadar, PNRR este în acest moment în faza lansărilor de apeluri de proiecte. Viitorii potențiali beneficiari, publici sau privați, depun proiectele la ministerele alocate și acestea le evaluează. Proiectele de investiții, depuse de entități publice sau de companii private, sunt analizate de ministerul de care aparțin. De exemplu, proiectele de dezvoltare de parcuri fotovoltaice sunt la Energie, proiectele de digitalizare la Ministerul Cercetării etc. Există însă și o instituție la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene care coordonează tehnic  implementarea programului: Direcția Generală Management Mecanism de Redresare și Reziliență.