Bilanț al Consiliului Concurenței: România, ieftină, dar vulnerabilă: ritmul creșterii economice încetinește, iar inflația mușcă din avantajul prețurilor mici. În plină dezvoltare a economiei, România trebuie să își valorifice punctele forte

 ♦ „Anul acesta este mai nuanțat. Creșterea noastră economică nu mai e în vârf în UE, anul trecut am avut o creștere economică destul de redusă“ ♦ „Creșterea noastră economică e foarte dependentă de modul cum evoluează zona euro. Nu spun că nu sunt lucruri pe care nu le putem face, dar este și o dimensiune externă pe care nu o putem influența noi singuri“ ♦ Consiliul Concurenței a finalizat 18 investigații în 2024 și a dat amenzi în valoare totală de 73,7 milioane euro ♦ Din această sumă, aproximativ 63% reprezintă sancțiuni aplicate pentru înțelegeri între companii.

 România continuă să aibă cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, în special pe segmentul alimentar, dar inflația ridicată din ultimii ani reduce treptat acest avantaj, susține Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

„Pe partea de prețuri suntem în continuare cea mai ieftină țară din Uniunea Europeană, în special pe zona de alimente. Avem, pe ansamblu, cele mai ieftine alimente din Uniunea Europeană. Deși rămânem o țară ieftină, inflația, care rămâne continuare la noi ceva mai mare decât în restul Uniunii Europene, face ca acest avantaj al prețurilor mici prețuri să se diminueze. Suntem încă acolo, dar, de fapt, diferențele față de media UE scad“, a spus el în cadrul unei conferințe de presă.

Inflația a fost una dintre principalele probleme economice ale României în ultimii ani, iar efectele acesteia se resimt atât la nivelul populației, cât și al competitivității prețurilor pe piața europeană. Deși Consiliul Concurenței supraveghează piețele și sancționează comportamentele anticoncurențiale, evoluția prețurilor este influențată în mare parte de politica monetară și fiscală a statului, spune Chirițoiu.

„Consiliul Concurenței monitorizează piețele, suntem atenți la ce se întâmplă, dăm sancțiuni când vedem încălcări ale legii. Asta se vede sau trebuie să se vadă într-un nivel al prețurilor mai scăzut. Pe de altă parte, prețurile țin de politica monetară. Când ai un deficit bugetar mare, înseamnă mulți bani pe care statul îi pune în economie, iar o parte din acești bani se duc în creștere de prețuri“, a detaliat el.

România a avut ani de creștere economică accelerată, dar ritmul s-a temperat recent, iar diferențele față de alte state europene s-au redus.

„Înainte vă spuneam două lucruri: economia merge bine, prețurile sunt mici și Consiliul Concurenței a avut o activitate foarte intensă. Anul acesta este mai nuanțat. Creșterea noastră economică nu mai e în vârf în UE, anul trecut am avut o creștere economică destul de redusă, sunt state membre UE care au avut o creștere ceva mai mare decât noi. Sunt lucruri care țin de noi, dar sunt și lucruri care țin de cadrul economic european“, a mai spus președintele Consiliului Concurenței.

O altă provocare menționată de Chirițoiu este dependența României de economia statelor UE. Evoluția economică a țării este strâns legată de performanțele altor state europene, ceea ce limitează marja de manevră a factorilor de decizie interni.

„O temă care nu este suficient dezbătută la noi în societate este faptul că suntem inerent dependenți de succesul altora. Creșterea noastră economică e foarte dependentă de modul cum evoluează zona euro. Nu spun că nu sunt lucruri pe care nu le putem face, că nu sunt elemente domestice care sunt sub controlul nostru legate de creștere economică, dar este și o dimensiune externă pe care nu o putem influența noi singuri“, a concluzionat Chirițoiu.

Energia, sub lupă. Tranzacția MVM –  E.ON probabil că va ajunge să fie discutată în CSAT

Tranzacția prin care compania maghiară MVM vrea să preia deținerea de 68% a germanilor la furnizorul român de energie electrică și gaze naturale E.ON Energie România probabil că va ajunge să fie discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), susține președintele Consiliului Concurenței.

„Probabil că această investigație va ajunge la CSAT. Eu cred că se va ajunge. Aș fi surprins dacă ea trece, dacă e văzută ca neproblematică. La CSAT când ajungem, spunem că noi credem că e un caz mai complicat și trebuie să intre în procedură aprofundată. Și atunci asta o facem, cu OK-ul CSAT. Întrebăm dacă este OK să analizăm mai aprofundat această operațiune. Eu cred că va ajunge, mi-e greu să cred că această operațiune va fi considerată ca fiind neproblematică din punctul de vedere al siguranței naționale. Văzând și unele exprimări publice ale unor membri ai Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe, mi-e greu să cred că va fi considerată neproblematică și că nu necesită o cercetare aprofundată. Deci cred că va fi sesizat CSAT-ul“, a explicat Chirițoiu.

La finalul anului trecut, compania maghiară de stat MVM și grupul german E.ON au anunțat că au ajuns la un acord privind preluarea de către MVM a deținerii de 68% a germanilor la furnizorul român de energie electrică și gaze naturale E.ON Energie România. Finalizarea tranzacției este condiționată de obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților române competente.

În acest moment, tranzacția dintre E.ON și MVM așteaptă trei avize: unul de la Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD), unul de la Consiliul Concurenței și unul de la Comisia Europeană. Bogdan Chirițoiu susține că Comisia Europeană va da cazul Consiliului Concurenței.

„Comisia Europeană cu noi e același aviz. E pe concurență și asta e noutatea. Mi-au spus că ne dau nouă cazul. După prag era suficient de mare tranzacția cât să fie analizată de ei, dar, pentru că părțile au cerut să ne fie trimisă și noi am zis că suntem de acord să o preluăm, atunci Comisia ne-o dă nouă“, a detaliat el.

În legătură cu tranzacția MVM-E.ON, Ministerul Energiei a identificat o serie de riscuri precum: legături cu Federația Rusă, riscul cesiunii ulterioare a acțiunilor E.ON Energie România către entități non-UE, riscuri asupra datelor companiei și a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori, probleme de transparență a cumpărătorului, conflictul cu strategiile energetice naționale, precedente internaționale.

O altă investigație deschisă de Consiliul Concurenței pe piața energiei vizează compania PPC.

„Monitorizăm ce se întâmplă pe piața energiei. Avem o investigație deschisă împotriva PPC, fostul Enel, cu suspiciunea că furnizorul a îngreunat mutarea clienților spre Hidroelectrica, la genul acesta de practici ne uităm și la ceilalți furnizori. Însă grosul problemelor în piața de energie vin din reglementare“, a explicat Bogdan Chirițoiu.

Tranzacția Mega Image – Profi, în atenția Concurenței în 2024 

Consiliul Concurenței a aprobat la final de 2024 tranzacția dintre proprietarul Mega Image și Profi, aprobare condiționată de asumarea unor angajamente în relația cu furnizorii și de vânzarea a 87 de magazine, adică a doar 3% din totalul celor aproape 2.750 de supermarketuri și magazine de proximitate. 

„La preluarea Profi de către Mega ne-am uitat cum ne uităm totdeauna să nu fie scăzută concurența la nivel local, de să nu fie prea multe magazine Mega, ca urmare a acestei fuziuni, să nu ajunge prea multe magazine Mega într-un anumit areal. Ce e mai nou în acest caz este că ne-am uitat mai atent decât o făceam de obicei la partea de aprovizionare a Mega, la partea de furnizare de produse alimentare, acolo am vrut să nu fie prea puternică poziția de negociere a acestui grup nou rezultat, să nu aibă o poziție prea puternică de negociere față de furnizorii lor mai mici. Ne-a interesat impactul acestei fuziuni asupra firmelor medii și mici care aprovizionează Mega și Profi. Aici am preluat prevederi din legislația privind practicile neloiale în lanțul alimentar și le-am unit cu prevederile noastre din legea concurenței. Și am spus atunci lui Mega că trebuie să aibă proceduri transparente pentru listare de produse“, a spus Bogdan Chirițoiu în cadrul conferinței de presă.

Amenzi de 73,7 mil. euro în 2024

Autoritatea de concurență, a finalizat în 2024, 18 investigații, cele mai multe din ultimii șapte ani, fiind aplicate amenzi în valoare totală de 368,54 milioane lei (73,7 milioane euro). Din această sumă, aproximativ 63% reprezintă sancțiuni aplicate pentru înțelegeri între companii.

Printre cele mai importante amenzi se numără: 17,9 milioane lei (43,7 milioane euro), pentru Holcim România SA, Romcim SA și Heidelberg Materials România SA, pentru coordonarea politicilor de stabilire a prețurilor. 128,4 milioane lei (25,81 milioane euro), pentru Boehringer Ingelheim RCV Gmbh & Co KG (Austria), pentru abuz de poziție dominantă pe piața românească a medicamentelor destinate tratamentului bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC).

„Avem cel mai mare număr de investigații din UE și câteva au fost cu amenzi mari. Suntem la amenzi totale de peste 70 de milioane de euro. Două au fost mai mari: una pe piața cimentului, unde am sancționat cei trei mai producători de ciment din țară. (…) De asemenea am avut un caz cu amenzi mari pe zona de farmaceutice, Böhringer. Avem o preocupare mai veche de a nu lăsa companiile care au produsele mai scumpe, să blocheze intrarea pe piață a produselor mai ieftine“, a spus Chirițoiu.

O amendă de 5,96 milioane lei (1,2 milioane euro) a fost acordată pentru șase companii active pe piața furnizării de carte, precum și Asociația Editorilor din România (AER), pentru participarea la o înțelegere anticoncurențială.

3,49 milioane lei (aproximativ 700.00 euro) a fost amenda Consiliului Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), din cadrul Consiliului Concurenței, ca sancțiune pentru Grup Feroviar România pentru că nu a respectat măsurile impuse de organismul național de reglementare și nu a permis accesul tuturor operatorilor de transport feroviar la infrastructurile de servicii pe care le operează în stația CF Palas din zona Portului Constanța.  De asemenea, o amendă de 3,35 milioane lei (aproximativ 670.000 euro) a fost acordată OKI Europe Limited, pentru limitarea exporturilor și fixarea prețurilor de revânzare,