"Big Oil" scoate armele grele: Mamuții americani din petrol îi cer lui Kamala Harris să își clarifice politica energetică și climatică. „A adoptat o poziție destul de agresivă împotriva energiei și a industriei petrolului și gazelor”, în timp ce Trump o acuză că plănuiește un „război împotriva energiei americane”

Industria petrolieră americană și republicanii îi cer lui Kamala Harris să își clarifice politica energetică și climatică, în timp ce candidata democrată încearcă să își mulțumească baza progresistă fără a îndepărta alegătorii din zonele de șist, precum Pennsylvania, un stat crucial, scrie FT. 

Joi, vicepreședintele a declarat că nu mai susține interzicerea fracturării, tehnologia care a declanșat revoluția șisturilor bituminoase. Însă revenirea lui Harris nu a potolit atacurile lui Donald Trump sau ale executivilor americani, care susțin că ea ar afecta sectorul de petrol și gaze al țării.

Șefii celor mai mari două grupuri de lobby petroliere din SUA au declarat că candidata democrată trebuie să spună, de asemenea, dacă va menține sau va pune capăt unei pauze în ceea ce privește aprobările federale pentru noi fabrici de gaze naturale lichefiate și dacă va sprijini restricțiile privind forajul impuse de administrația Biden.

„Pe baza a ceea ce știm despre pozițiile sale anterioare, proiectele de lege pe care le-a sponsorizat și declarațiile sale anterioare, a adoptat o poziție destul de agresivă împotriva energiei și a industriei petrolului și gazelor”, a declarat Anne Bradbury, șefa Consiliului american de explorare și producție.

„Acestea sunt întrebări politice semnificative și majore care au un impact asupra fiecărei familii și întreprinderi americane și pe care alegătorii merită să le înțeleagă mai bine atunci când vor face alegerea în noiembrie”, a spus ea.

Mike Sommers, director executiv al American Petroleum Institute, cel mai puternic grup de lobby al Big Oil, a declarat că Harris ar trebui să spună dacă va rămâne la politicile administrației Biden, care au declanșat „un atac de reglementare cum această industrie nu a mai văzut niciodată”.

Trump, candidatul republican, a acuzat-o pe Harris că plănuiește un „război împotriva energiei americane” și a acuzat-o în mod repetat pe ea și pe președintele Joe Biden pentru costurile ridicate ale combustibilului din ultimii ani.

Joi, el a promis să elimine politicile administrației Biden care „denaturează piețele energetice”. Fostul președinte a calificat schimbările climatice drept o păcăleală, iar consilierii săi au declarat că va elimina legislația privind schimbările climatice semnată de Biden, Inflation Reduction Act.

Dezbaterea privind politica energetică a lui Harris are loc în timp ce ea și Trump fac curte muncitorilor cu gulere albastre din Pennsylvania, un mare producător de gaze de șist care are 72 000 de angajați – un grup de vot potențial decisiv într-un stat în care Biden a câștigat la limită în 2020.

Harris a declarat în 2019 că susține interzicerea fracturării, dar joi a declarat pentru CNN că a renunțat la această poziție și că SUA ar putea avea „o economie prosperă bazată pe energie curată fără a interzice fracturarea”.

Producția americană de petrol și gaze a atins un nivel record sub conducerea lui Biden, chiar dacă capacitatea de energie curată s-a extins rapid.

Dar în special directorii din sectorul gazelor au fost alarmați de o pauză federală în construirea de noi fabrici de export de GNL, care aprovizionează clienți din Europa până în Asia, afirmând că această politică va împiedica continuarea producției de șist din SUA.

Toby Rice, directorul general al EQT din Pennsylvania, cel mai mare producător de gaze naturale din SUA, a declarat că Harris ar trebui să ridice restricțiile, care, potrivit lui, ar compromite securitatea energetică.

„Ignorând pentru o secundă declarația ei anti-fracking de acum patru ani, putem vorbi despre recenta pauză LNG care a fost pusă în aplicare în acest an?”, a spus el. „Aceasta este o politică care a primit critici masive din toate părțile – aliații noștri, industria și campionii mediului . . un pas înapoi pentru climă și securitatea energetică americană”.