BIG 4 în eoliene: cine controlează 65% din eolienele locale și cum a ajuns proprietarul IKEA în această ligă a campionilor? Austrieci, greci, portughezi și suedezi. Nici un român în top 4

România a debutat anul acesta cu o capacitate instalată a parcurilor eoliene dispecerizabile (mai mari de 5 MW) de 3.069 MW, arată datele publicate de Transelectrica pentru data de 01.01.2026. Această capacitate aduce un salt important față de prima zi a anului trecut, când România avea 2.881 MW în parcuri eoliene, dar și o surpriză.

♦ Ingka Investments Renewable Energy România, compania din grupul Ingka, proprietarul IKEA, a început anul cu o capacitate de producție de energie eoliană de 165 MW, potrivit datelor Transelectrica ♦ Anul trecut, proiectele eoliene care compun acest portofoliu erau gestionate prin intermediul companiei EWIND, care a fost redenumită Ingka Investments Renewable Energy România.

România a debutat anul acesta cu o capacitate instalată a parcurilor eoliene dispecerizabile (mai mari de 5 MW) de 3.069 MW, arată datele publicate de Transelectrica pentru data de 01.01.2026. Această capacitate aduce un salt important față de prima zi a anului trecut, când România avea 2.881 MW în parcuri eoliene, dar și o surpriză.

Între cei mai mari patru deținători de portofolii de parcuri eoliene este oficial și Ingka Investments Renewable Energy România, companie din grupul Ingka, proprietarul IKEA. Potrivit datelor de pe site-ul Transelelectrica, Ingka are un portofoliu de 165 MW de energie eoliană, toate proiectele care figurează acum oficial pe numele său fiind deținute anul trecut prin intermediul companiei EWIND, deținută de Ingka. Cel mai mare parc eolian care face parte din portofoliul Ingka are o capacitate de 123 MW.

Podiumul este controlat de trei investitori tradiționali din domeniul energetic. Astfel, cel mai mare producător de energie eoliană sunt grecii de la PPC Renewables care direct sau prin intermediul unor firme controlate în totalitate dețin aproape 1,1 GW de capacitate, potrivit datelor Translectrica referitoare la parcurile eoliene dispecerizabile. Grecii au preluat prin intermediul unor achiziții firmele care gestionează parcul eolian Fântânele-Cogealac, de 600 MW, pus în funcțiune în 2012 în urma unei investiții de 1,2 mld. euro realizată de la cehii de la CEZ. Nici până acum parcul de 600 MW nu a fost depășit ca și capacitate.

Pe locul doi în topul celor mai mari gestionari de portofolii de energie eoliană sunt portughezii de la EDPR, cu o capacitate de 471 MW. EDPR sunt veterani ai pieței de energie eoliană din România, investițiile lor fiind făcute în primul val pe care l-a experimentat România în perioada 2009-2014.

Pe locul trei sunt austriecii de la Verbund, cu un portofoliu de 226 MW, puși la fel în funcțiune în primul val de energie eoliană.

În total, cele patru firme mențio­nate dețin 1.961 MW de capacitate, adică aproape 64% din energia eoliană a României. Nici o firmă românească, de stat sau privată, nu a reușit să investească suficient în acest sector ca să fie în top 4. Iar partea interesantă este că toți acești jucători au anunțat planuri de creștere în cel de-al doilea val de energie verde.

Potrivit datelor din ultimul raport anual publicat de Autoritatea Națională de Reglemenare în domeniul Energiei (ANRE), cel pe 2024, energia eoliană a ajuns la o pondere de peste 13%, adică a patra forță în sistemul național de producție, după energia hidro, nuclear și gaz, dar înaintea cărbunilor.

Cel mai important fenomen vizibil anul trecut în energia locală a fost amploarea investițiilor în producția de energie. Marii investitori sunt aici, șantierele de sute de megawați au mers la foc continuu, antreprenorii din energie au avut din nou de lucru după un deceniu de îngheț. Iar această efervescență se vede în cifrele oficiale care fac din anul 2025 cel mai bun an ca și capacitate instalată din ultimii 30 de ani.

La final, strict ca investiții noi puse în funcțiune, în sistemul energetic local s-au montat anul trecut peste 2.800 MW în proiecte solare, eoliene, prosumatori sau stocare. Dacă ținem cont de închiderile care au continuat în zona de producere de energie din cărbuni, unde s-au retras aproape 860 MW de capacitate, rezultă un net de puneri în funcțiune de circa 2.000 MW, din toate sursele, ceea ce transformă anul 2025 într-un record pentru investițiile în sectorul energetic local din 1992 încoace.

Anul 2026 ar putea fi și mai bun, având în vedere că dincolo de proiectele de energie verde sunt anunțate mai multe puneri în funcțiune în centrale pe gaze.