Bicarbonat, cărbune activ şi apă de gură: ce funcţionează şi ce poate face mai mult rău decât bine dinţilor tăi? Alexandru Davidoiu, medic stomatolog: Niciun tratament dentar nu ar trebui amânat
De la interesul tot mai ridicat pentru prevenţie şi aparate dentare până la tratamentele estetice şi informaţiile despre igiena orală descoperite pe reţelele sociale, tinerii au o abordare diferită faţă de generaţiile anterioare. Social media îi face pe tineri mai…
De la interesul tot mai ridicat pentru prevenţie şi aparate dentare până la tratamentele estetice şi informaţiile despre igiena orală descoperite pe reţelele sociale, tinerii au o abordare diferită faţă de generaţiile anterioare.
Social media îi face pe tineri mai atenţi la felul în care arată zâmbetul lor şi, în acelaşi timp, îi expune adesea la numeroase mituri şi metode de îngrijire promovate pe Instagram, care nu sunt întotdeauna susţinute de studii.
„În societatea actuală avem acces la extrem de multe informaţii, însă problema este că deşi avem această accesibilitate, devine puţin copleşitoare. Gen Z începe să nu mai aibă o atracţie către informaţii, dar în schimb, să fie mai orientată către surse de distracţie, precum social media. Trăind într-o lume majoritar virtuală, noi nu mai ştim să avem grijă de un corp care expiră”, a spus, pentru ZF Gen Z, Dr. Alexandru Davidoiu, co-fondator DaviDent Aesthetics, o clinică dentară deschisă anul trecut în Bucureşti.
Unul dintre lucrurile pe care le observă la generaţia Z este tendinţa de a recurge la metode neconvenţionale de igienizare la domiciliu, pornind de la ideea că acestea ar putea fi mai eficiente decât cele consacrate. Alexandru subliniază că dorinţa de a sparge tiparele este benefică, însă, în domeniul medical, metodele ar trebui alese pe baza studiilor de specialitate şi a dovezilor ştiinţifice.

Dar cât de des ajung tinerii la stomatolog? Comparativ cu generaţiile anterioare, Gen Z este mult mai orientată spre prevenţie şi ajunge, de obicei, când trebuie la stomatolog, în special datorită accesului mai mare la informaţii. „Tinerii pot să fie mult mai orientaţi spre ei, cred că e încă un efect al social media - noi contăm, nu restul - ceea ce are şi avantaje”, a completat Alexandru.
Medicul consideră că diferenţele dintre generaţii ţin, în mare parte, de perspectivă şi experienţa de viaţă. Despre studenţii pe care îi primeşte în practică, spune că sunt interesaţi de implantologie şi ştiu, în general, ce îşi doresc după facultate.
În ceea ce priveşte tratamentele dentare care nu ar trebui amânate, el atrage atenţia asupra a două probleme importante de sănătate orală: boala parodontală şi cariile. Deşi consideră că niciun tratament nu ar trebui amânat, acestea necesită o atenţie deosebită pentru a preveni agravarea lor.
„Dacă vedem că avem un început de carie, ar trebui să o facem cât mai repede ca ea să nu evolueze. A doua este boala parodontală, când ne sângerează gingiile sau când avem foarte mult tartru, care poate să evolueze şi să degenereze extrem de rapid”, explică Alexandru Davidoiu.
Cel mai des, în cazul Generaţiei Z, se optează pentru aparate dentare, tratamentul fiind considerat o investiţie pe termen lung, care poate dura câţiva ani, a mai adăugat Alexandru. Însă efectele unei alinieri incorecte a dinţilor şi ale unei muşcături necorespunzătoare, conform medicului, pot apărea în jurul vârstei de 40-50 de ani, consecinţe pe care tinerii nu le iau în calcul timpuriu.
Întrebat cât de accesibile sunt preţurile pe această piaţă, medicul spune că serviciile stomatologice nu sunt extrem de accesibile, dar sunt rezonabile în ceea ce priveşte îngrijirea dentară.
„Un detartraj pe piaţa din Bucureşti se învârte undeva între 200-300 lei pe o igienizare corect efectuată, adică detartraj, airflow, poate un periaj, poate fluorizare. Deci costul acesta împărţit anual, mie mi se pare accesibil. Stomatologia, din păcate, are nevoie de o prevenţie mult mai frecventă decât alte ramuri ale medicinei, dar pe de altă parte este şi cea mai trecută cu vederea”, spune medicul.
În cazul unor tratamente dentare, există şi posibilitatea decontării prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, însă fondurile disponibile sunt limitate. Medicul subliniază că sumele decontate sunt insuficiente pentru ca un cabinet privat să îşi desfăşoare activitatea exclusiv pe baza acestora.
„Costurile de întreţinere ale unui cabinet sunt extrem de ridicate şi nu este un mit. Ar trebui un rulaj extrem de mare şi materiale nu foarte calitative, dacă ar fi să mergem pe subvenţionarea actuală de la stat. Însă cred cu tărie că ar trebui să luăm exemplul celor din străinătate, precum Franţa, unde tratamentele sunt decontate cu mult, în comparaţie cu noi şi au o reglementare şi mai bună a preţurilor.”
Iată trei mituri pe care Alexandru Davidoiu le demontează despre igiena dentară:
- „Bicarbonatul este o metodă bună de albire a dinţilor”
Bicarbonatul poate avea anumite utilizări în igiena orală, dar nu este o metodă recomandată pentru albirea dinţilor. Deşi poate crea temporar impresia că dinţii sunt mai albi, fiind foarte abraziv, bicarbonatul poate afecta smalţul dacă este folosit frecvent. În opinia sa, există metode de albire mai potrivite şi mai sigure.
„Aş recomanda benzile de albire sau albirea în cabinet. Depinde foarte mult de câte nuanţe trebuie să avem şi de particularităţile fiecărui pacient în parte, dar personal nu aş recomanda utilizarea pe termen lung a bicarbonatului în niciun caz”, explică pentru ZF Gen Z Dr. Alexandru Davidoiu.
- „Pastele de dinţi care conţin cărbune activ îmi curăţă mai bine dinţii”
Chiar dacă la o primă vedere, pastele de dinţi cu cărbune activ sau cele pentru albire pot crea impresia unor dinţi mai albi, Alexandru Davidoiu explică faptul că acestea pot îndepărta doar petele de suprafaţă şi nu pot schimba culoarea naturală a dinţilor. Pentru o albire propriu-zisă sunt necesare substanţe care acţionează chimic.
- „Dacă folosesc apă de gură, nu mai am nevoie de aţă dentară”
Medicul stomatolog demontează şi mitul potrivit căruia apa de gură poate înlocui aţa dentară. Acesta recomandă folosirea aţei dentare pentru curăţarea spaţiilor dintre dinţi, urmată de periaj şi, atunci când este necesar, de folosirea apei de gură.
„Mulţi pacienţi fac periajul şi apoi clătesc cu apă de la robinet. În momentul în care facem asta, fluorul din pasta de dinţi nu mai are aproape niciun efect. Dacă nu clătim cu apă de la robinet, păstrăm efectul remanent al fluorului. Recomandarea mea, de obicei, este folosirea aţei dentare, atunci când este cazul, urmată de periaj şi apoi de clătirea cu apă de gură”, a mai adăugat Alexandru Davidoiu, pentru ZF Gen Z.