BERD, incotro?

Majoritatea bancherilor sunt de acord ca rolul BERD inca se mai justifica in Europa de Est sau, de ce nu, in Comunitatea Statelor Independente.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a fost infiintata in 1991 cu un scop precis: sa inlesneasca afluxul de investitii straine in tarile ex-comuniste din Europa Centrala si de Est. Dupa cum stau lucrurile acum, demersul pare sa fi reusit: opt dintre clientii bancii sunt membri ai UE si altii se pregatesc sa adere in curand. Isi mai justifica banca, in aceasta situatie, existenta pe viitor in aceste tari?, se intreaba revista The Economist. „BERD nu a pretins niciodata ca este o institutie permanenta“, raspunde Mark Sullivan, directorul american al bancii. Dar, daca in aceste tari banca si-a cam incheiat misiunea, altele, precum Georgia, Ucraina sau Rusia, ar putea avea nevoie de un ajutor sporit. 

Menirea BERD este sa promoveze intreprinderile private in tarile „care au aderat sau sunt in curs de a adera la principiile democratice, pluralism si economiile de piata“. Datorita concentrarii pe sectorul privat, BERD nu intra in categoria traditionala a bancilor de dezvoltare – nu ofera donatii pentru proiecte care isi propun sa diminueze saracia, de exemplu. In majoritate, investitiile facute impreuna cu banci private sau companii au avut drept tinta profitul. Anul trecut, banca a reusit un profit de 298 de milioane de euro, ceea ce marcheaza o revenire notabila in urma crizei financiare din 1998 din Rusia, cand BERD a trebuit sa scoata din buzunar 500 de milioane de euro, epuizandu-si astfel rezervele. 

Cu toate acestea, practicarea unui management de risc mai eficace, investitiile profitabile si micsorarea volumului de credite neperformante de la 12% in 1999 la 4% din total in prezent au ajutat la refacerea rapida a institutiei bancare. 

Cu toate acestea, observa revista, cea mai mare preocupare a BERD nu sunt banii, ci viziunea. Tari precum Polonia sau Ungaria sunt gata de „absolvire“: au asimilat sistemul pietei libere. De altfel, cota investitiilor BERD in Europa Centrala (aici fiind incluse tarile baltice si Croatia) a scazut la 23% in 2004 fata de 40% in 1998. 

Daca unii analisti sunt de parere ca BERD ar trebui sa stabileasca limpede momentul cand se poate retrage dintr-o tara, pentru a-si putea concentra fortele acolo unde e nevoie mai mare de ele, altii considera ca anumite sectoare economice ale noilor tari membre ale Uniunii Europene  scartaie inca (sectorul afacerilor mici nu este indeajuns de dezvoltat, lichiditatea pietei actiunilor e insuficienta). 

O data ce operatiile sale vor migra dinspre Europa Centrala catre Balcani, Rusia, Caucaz, Asia Centrala si, in curand, Mongolia, abordarea va trebui si ea schimbata. In Caucaz si Asia Centrala sectorul privat este slab reprezentat, iar fondurile acordate sectorului public ar putea fi usor deturnate. BERD va trebui sa se axeze pe microfinantari si nu se va astepta la un profit insemnat de la inceput. Si politica bancii cu privire la Rusia, care pana acum a primit doar reprosuri blande, va suferi modificari.