Home Actualitate BCE devine cea mai aspră dintre băncile...
Actualitate

BCE devine cea mai aspră dintre băncile centrale: Investitorii pariază că Banca Centrala Europeana își va majora ratele dobânzilor la 3,75% până în septembrie

Investitorii pariază că Banca Centrală Europeană va majora ratele dobânzilor până la cele mai ridicate niveluri din toate timpurile, stimulați de rezistența economiei zonei euro și de semnele că inflația s-ar putea dovedi mai greu de ținut în frâu decât…

BCE devine cea mai aspră dintre băncile centrale: Investitorii pariază că Banca Centrala Europeana își va majora ratele dobânzilor la 3,75% până în septembrie
BCE devine cea mai aspră dintre băncile centrale: Investitorii pariază că Banca Centrala Europeana își va majora ratele dobânzilor la 3,75% până în septembrie · Foto: Business Magazin

Investitorii pariază că Banca Centrală Europeană va majora ratele dobânzilor până la cele mai ridicate niveluri din toate timpurile, stimulați de rezistența economiei zonei euro și de semnele că inflația s-ar putea dovedi mai greu de ținut în frâu decât se așteaptau analiștii, scrie Financial Times.

Piețele swap estimează o creștere a ratei de depozit a BCE la 3,75% până în septembrie, față de nivelul actual de 2,5%. Acest nivel ar egala vârful atins de indicele de referință în 2001, atunci când BCE încă încerca să susțină valoarea monedei euro nou lansate.

„Este cu adevărat surprinzător să vedem că BCE a devenit cea mai aspră dintre marile bănci centrale”, a declarat Sandra Phlippen, economist șef la banca olandeză ABN Amro.

Piețele au revizuit în creștere previziunile privind ratele dobânzilor după recenta publicare a detelor din zona euro privind activitatea dinamică din sectorul serviciilor și cererile salariale.

Președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat marți că banca „analizează foarte atent situația salariilor” – un indiciu al îngrijorării că o creștere puternică a salariilor în acest an va menține presiunea asupra prețurilor, deoarece companiile transferă costurile asupra consumatorilor.

Randamentul obligațiunilor germane cu scadența la doi ani a atins marți un maxim al ultimilor 14 ani, de 2,95%, după ce indicele managerilor de achiziții S&P Global a depășit previziunile.

Perspectiva unor noi creșteri substanțiale ale ratelor în zona euro contrastează cu cea a SUA și a Regatului Unit, care sunt considerate în general ca fiind mai aproape de finalul ciclului de creștere a ratelor dobânzilor, deoarece au majorat deja costurile de împrumut mai devreme și mai agresiv decât BCE.

Cu toate acestea, piețele bursiere din SUA au scăzut puternic marți, deoarece datele economice au determinat investitorii să reevalueze cât de mult ar mai putea crește dobânzile Rezervei Federale.

Inflația din zona euro a fost de 8,5% în ianuarie, comparativ cu 6,4% în SUA, în timp ce inflația din Marea Britanie rămâne în continuare de două cifre. Cu toate acestea, nivelul inflației a scăzut mai repede decât se aștepta, iar perspectivele anemice de creștere ale țării au diminuat presiunea asupra Băncii Angliei pentru a majora ratele.

În ultima săptămână, Goldman Sachs, Barclays și Berenberg au ridicat la 3,5% previziunile lor cu privire la cât de mult va mai crește BCE ratele. Miercuri, Deutsche Bank și-a majorat prognoza la 3,75%.

„Există riscul ca inflația să se dovedească a fi mai persistentă decât este estimată în prezent de piețele financiare”, a declarat săptămâna aceasta pentru Bloomberg Isabel Schnabel, membru al comitetului executiv al BCE.

Frederik Ducrozet, șeful departamentului de cercetare macroeconomică de la Pictet Wealth Management, a prognozat că ratele BCE vor atinge un vârf de 3,5%, dar a adăugat că banca centrală ar putea „să rămână în modul de înăsprire până în septembrie, iar acest lucru va urca rata dobânzilor aproape de 4%”.

BCE a majorat deja ratele cu un nivel fără precedent de 3 puncte procentuale din vara anului trecut și a semnalat luna aceasta că intenționează să facă o altă mișcare de jumătate de punct procentual în martie.

Deși inflația din zona euro a scăzut timp de trei luni consecutive, inflația de bază – care exclude prețurile la energie și alimente pentru a arăta presiunile de bază asupra prețurilor – a rămas neschimbată la un nivel record de 5,2% în ianuarie.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună