Bătălia pentru Franța nu iartă pe nimeni: Luptele dintre elitele politice de stânga și de dreapta pentru cârma țării au început. Primele victime ale războiului sunt miliardarii, pe care ambele tabere i-au luat în vizor, și de la care promit să stoarcă și ultimul euro in interesul națiunii

Membrii clanului Saade, o familie de miliardari discreți din Franța, și-au petrecut ultimele patru decenii încercând să construiască cât mai silențios posibil un imperiu global de transport maritim. Jacques Saades, regretatul fondator al afacerii de familie, a evitat în mare parte elita societății pariziene și publicitatea care vine la pachet cu politica, scrie Bloomberg.

Însă acum, când CMA CGM, compania familiei Saade, este condusă de Rolophe Saade, cel mai mediatizat membru al clanului, afacerile lor ca și a altor miliardari francezi, au intrat în vizorul elitei politice și a întregii țări.

Jordan Bardella, care urmează să devină prim-ministru în cazul în care Raliul Național de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen va obține majoritatea în viitoarele alegeri legislative, a pus ochii pe companiile de transport maritim pentru majorarea taxelor pe profit.

În ciuda diferențelor fundamentale, atât Raliul Național, cât și adversarii săi de stânga, alianța Noul Front Popular, sunt de acord cel puțin asupra unui aspect: impozitarea bogaților. Cele două partide care conduc în sondaje promit să lanseze un impozit mult mai mare pe avere, pentru a umple cuferele statului și a finanța cheltuielile pe viitor.

În cazul în care unul dintre cele două partide va ieși învingător, administratorii de averi și experții fiscali spun că miliardarii ar putea fi forțați să plece din Franța.

Locurile de muncă, investițiile și veniturile fiscale colectate de pe urma taxării businessurilor acestora ar putea de asemenea dispărea.

În afară de Saade, printre miliardarii Franței se mai numără și nume precum Bernard Arnault, fondatorul gigantului de lux LVMH, Francoise Bettencourt Meyers, moștenitoarea averii L’Oreal, care a fost prima femeie care a ajuns vreodată la 100 de miliarde de dolari, precum și clanul Dassault, cu afaceri în domeniul apărării și în cel aerospațial.

Președintele Emmanuel Macron și-a petrecut ultimii șapte ani curtându-i pe miliardarii francezi, pentru a-i determina să continue să investească și să creeze locuri de muncă în țară. În 2018, la un an de la preluarea mandatului, el a redus impozitul pe avere existent, astfel încât acesta să se aplice numai proprietăților, și a menținut controversatul pact Dutreil, prin care se pot reduce drastic impozitele pe moștenire pentru afacerile de familie.

În cei 40 de ani de la introducerea impozitului pe avere în Franța, acesta a fost eliminat, restabilit și modificat de toți cei care au venit la cârma țării. De multe ori a fost în centrul unor dezbateri aprinse, în special în timpul campaniilor electorale. De data aceasta, politicienii din opoziție au cerut rapid și furibund impozite mai mari pentru bogați, ambele extreme ale scenei politice franceze făcând apel la „justiție fiscală”.

Alianța de stânga, care include partidul Socialist, Franța Neclintită, Verzii și Partidul Comunist, a fost cea mai deschisă cu planurile sale. Pentru a compensa costurile mai mari ale cheltuielilor sociale, ei propun să adopte o nouă lege a finanțelor încă de la 4 august, care va „aboli privilegiile miliardarilor”.

În plus, pe lângă reinstaurarea impozitului pe avere, aceștia intenționează să introducă o taxă de ieșire pentru persoanele care se mută din țară, și să crească impozitele pentru cei cu venituri foarte mari.

Pentru Raliul Național, în afară de promisiunea de a închide ceea ce el a numit o lacună fiscală în industria de transport maritim, Bardella a promis să transforme impozitul pe activele imobiliare al lui Macron într-un impozit finanțele bogaților- una dintre promisiunile lui Le Pen în timpul alegerilor prezidențiale din 2022 pe care le-a pierdut în fața lui Macron.

Cu toate acestea, analiștii avertizează că impactul bogaților asupra țării n-ar trebui subestimat, iar taxele ar trebui gândite mai mult.

Bernard Arnault de la LVMH a contribuit substanțial la reconstrucția catedralei Notre-Dame de Paris după ce aceasta a fost distrusă de un incendiu.

Magnatul tehnologic Xavier Niel a sprijinit eforturile lui Macron de a face din Franța un centru tehnologic.

Saade de la CMA CGM a investit în Marsilia, un oraș pe care Macron l-a ales pentru renovare urbană, și a acordat reduceri ale tarifelor de transport de marfă întreprinderilor franceze pentru a combate inflația.