Băsescu: BOR s-a implicat în campania pentru prezidențiale în sprijinul PSD, s-a mers prea departe

“Biserica Ortodoxă este evident implicată în campanie. Eu nu o critic, este greu să critici Biserica Ortodoxă, la cât este de populară”, a spus Băsescu la Realitatea TV.

Președintele a mai declarat că BOR este implicată în susținerea PSD în campanie, menționând că nu vede altă explicație dincolo de interesele financiare susținute de Guvernul Ponta.

El a mai spus, pe de altă parte, că nici Victor Ponta “nu a lăsat vreo icoană nepupată în România”.

Potrivit șefului statului, s-a mers prea departe cu implicarea BOR în campanie. Băsescu a ținut să precizeze că el a sprijinit Biserica Ortodoxă ca președinte, dând ca exemplu împăcarea cu Biserica de la Ierusalim.

“Patriarhul nu mai era pomenit în slujbele de la Ierusalim”, a subliniat Băsescu, subliniind: “Împăcarea cu Biserica de la Ierusalim s-a întâmplat datorită mie”.

Întrebat, la final, dacă crede în Dumnezeu, Băsescu a răspuns afirmativ, menționând însă că, dat fiind specificul activității pe mare, relația sa cu Divinitatea este una directă, fără intermediul preoților.

Bugetul Secretariatului General al Guvernului a fost suplimentat, recent, din Fondul de rezervă, cu încă 14 milioane lei, banii fiind distribuiți pentru finanțarea a 13 mănăstiri, catedrale și centre eparhiale. Alocarea banilor a fost decisă în ședință de Guvern.

Astfel, prin hotărâre, Guvernul a decis să finanțeze mănăstirile Sfinții Trei Ierarhi din municipiul Iași (500.000 lei), Miclăușeni din comuna Butea, județul Iași (500.000 lei), Agapia și Văratic din comuna Agapia, județul Neamț (câte un milion lei), Buna Vestire din comuna Grădinari, județul Olt (două milioane lei), centrele eparhiale Sibiu (200.000 lei), Galați (un milion lei) și Tulcea (1,6 milioane lei) și centrele eparhiale Nicolae Ivan și Adormirea Maicii Domnului din Cluj-Napoca (două milioane lei, respectiv un milion lei), Buna Vestire din Copșa Mică, județul Sibiu (450.000 lei) și Sfântul Ioan Botezătorul Făgăraș din județul Brașov (2,35 milioane lei), precum și Protoieria Tulcea (400.000 lei).

În ședințele anterioare, Guvernul a alocat de asemenea mai multe milioane de lei pentru biserici, tot din Fondul de rezervă.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a îndeamnat, miercuri, clerul și credincioșii să voteze la prezidențiale, “cu responsabilitate creștină și civică pentru împlinirea binelui comun în societatea românească și viitorul României”.

“În perspectiva alegerilor prezidențiale din România (2 noiembrie 2014), Sfântul Sinod își reafirmă îndemnul către slujitorii Sfintelor Altare și credincioșii Bisericii Ortodoxe Române de a participa la vot în duhul credinței și al iubirii de Biserică și Neam, cu responsabilitate creștină și civică pentru împlinirea binelui comun în societatea românească și viitorul României”, se menționează într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri, de Patriarhia Română.

Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului și al întregii Palestine a făcut, recent, o vizită în România, binecuvântând biserica română și poporul român și a declarat că popoarele ortodoxe nu cunosc granițe.

Președintele Traian Băsescu a semnat, cu acea ocazie, decretul de decorare, cu Ordinul Național “Steaua României” – în grad de Mare Cruce, a Preafericitului Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului și al Întregii Palestine.

Patriarhia Română și cea a Ierusalimului s-au împăcat, în februarie, prin semnarea unui Acord patriarhal de restabilire a comuniunii bisericești depline, după aproape trei ani de când au încetat relațiile, din cauza unor neînțelegeri privind Căminul românesc pentru pelerini de la Ierihon.

O delegație a Patriarhiei Române s-a întâlnit la Ierusalim, cu binecuvântarea PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în 2-3 februarie, cu Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, însoțit de Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Aristarh de Constantina și Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Metodie de Tabor, pentru restabilirea comuniunii depline dintre cele două Patriarhii, a informat atunci Patriarhia Română.

“În urma celor trei runde de convorbiri (București, decembrie 2012; Ierusalim, februarie 2013; Ierusalim, iulie 2013), desfășurate în spirit de frățietate și respect reciproc, s-a ajuns la semnarea de către Patriarhul Ierusalimului și Patriarhul României a unui Acord patriarhal de restabilire a comuniunii bisericești depline”, a mai arătat sursa citată.

Acest Acord a fost semnat, la București, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în 2 februarie 2014, și la Ierusalim, de către Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, la 3 februarie 2014, a precizat Patriarhia.

Patriarhia Ierusalimului anunța, în 9 mai 2011, că a rupt relațiile cu Biserica Ortodoxă Română, din cauza Așezământul românesc de la Ierihon. PS Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal, declara atunci că Patriarhia Ierusalimului a reproșat Patriarhiei Române nerespectarea canoanelor prin construirea bisericii la Așezământul de la Ierihon destinat cazării pelerinilor. El a spus că Patriarhia Română a fost surprinsă și totodată îngrijorată de decizia Sfântului Sinod al Ierusalimului privind ruperea legăturii canonice cu Patriarhia Română fără să fi avut loc o discuție despre acest lucru.

“Biserica română nu va răspunde cu aceeași măsură și va solicita acceptarea unui dialog cu patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului”, a subliniat PS Ciprian Câmpineanul. Așezământul românesc de la Ierihon are 300 de locuri. Acesta cuprinde o biserică, o casă pentru pelerini și Centrul de studii biblice “Sfântul Ioan Iacob Hozevitul”, construcția începând în 1998. Așezământul a fost construit pe un teren pe care Biserica Ortodoxă Română l-a primit prin donație, înainte de Revoluție, de la un credincios român stabilit în zonă. La acesta s-au adăugat și altele limitrofe, ajungând în prezent la o suprafață de 3.000 de metri pătrați.