Barca de salvare a businessurilor în impas

Cum ar fi ca cineva, văzând că ai probleme în a-ți ține afacerea pe picioare și că abia te mai descurci cu cheltuielile, să-ți întindă o mână de ajutor, să te întrebe cum îți este și de ce ai nevoie, să-ți dea sfaturi ca să te redresezi și toate astea sub garanția că, dacă depășești greutățile, partenerii și furnizorii tăi nu vor afla că ai avut probleme? Cam asta promite să facă Directiva Europeană 1023/2019 privind insolvența și restructurarea de business, o măsură legislativă care ar urma să fie implementată și în România în acest an.

Vorbim foarte mult în ultima vreme despre crize. „Cred că în viitorul apropiat s-ar putea să ne confruntăm cu valuri de insolvențe, pentru că multe businessuri, mai ales din zona IMM, sunt destul de slăbite după doi ani de pandemie”, a spus Vasile Godîncă-Herlea, managing partner la CITR, la videoconferința „Ce aduce 2k22 pentru businessurile în impas?“, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CITR, liderul pieței de insolvență din România. Focusul noii legislații este prevenirea falimentelor și a insolvențelor, lucru care s-a petrecut deja în alte țări în care directiva a fost deja implementată. „După consultări cu mediul de afaceri, mediul bancar și instituțiile, avem un proiect de act normativ de transpunere a normativei. Vrem să avem proceduri de restructurare preventivă mai eficiente. Voi susține adoptarea cât mai rapidă a acestui proiect în Parlament, astfel încât piața românească să beneficieze de aceste proceduri, după ce adoptarea acestei directive privind restructurarea și insolvența la nivelul UE a fost salutată de mediul de afaceri european”, a spus Cătălin Predoiu, ministrul justiției.

Noua legislație, a cărei adoptare este așteptată în următoarele luni, ar fi o mână de ajutor pentru firmele care trec prin dificultăți financiare, în special acele „companii-zombi”, funcționale, dar care continuă să raporteze pierderi an de an. „În România avem circa 33.000 de companii de impact, adică businessuri cu active de peste 1 milion de euro, care reprezintă circa o treime din totalul firmelor. Ele contribuie cu 60% din cifra de afaceri totală a firmelor. Cam 6.500 de companii dintre aceste 33.000 sunt însă în insolvență iminentă, produc continuu pierderi de cinci ani încoace și nu se redresează”, a spus Vasile Godîncă-Herlea. Motivul pentru care acești manageri și antreprenori aleg să nu declare nevoia de ajutor este stigmatul asociat statutului de firmă în insolvență, au spus speakerii care au participat la eveniment. Unul dintre avantajele cu care vine procesul de redresare preinsolvență pe care îl presupune Directiva Europeană 1023/2019 este însă confidențialitatea, pentru că nu se publică nicăieri date despre starea companiei.

„Soluția pentru salvarea unei companii este relevantă dacă este aplicată la momentul oportun, timingul e foarte important”, a precizat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO la CITR.

Când „strigătul de ajutor” vine prea târziu, soluțiile nu mai sunt eficiente, este el de părere, astfel că momentul începerii procedurilor de redresare nu trebuie amânat.

„Trăim un moment deosebit de abrupt, în care economia se schimbă, de la modelul «on demand», la modelul «on stock». Acest consum de cash poate să afecteze și cele mai sănătoase companii. E important să poți să faci distincție între problemele rezolvabile și cele care nu se pot rezolva. Dacă ar exista un cadru mult mai clar și mai predictibil, sunt sigur că am face mai multe schimbări în zona de dificultate financiară. Trebuie să avem niște early adopters, pe care masa îi va urma”, a spus Rudolf Vizental, CEO și cofondator al ROCA Investment.

Prevenirea, remedierea timpurie, a doua șansă – sunt cuvintele-cheie pentru o companie, pentru ca businessul să rămână sănătos, a subliniat și Mirela Iovu, președintele Asociației consilierilor juridici din sistemul financiar-bancar. „Reacția creditorilor bancari la noul cadru legislativ e bună, avem din 2014 cadrul legal pentru această a doua șansă. Vom vedea că ceea ce ne speria în trecut legat de insolvență nu va mai fi la fel. Aștept cu interes noul cadru legal, care va aduce îmbunătățiri substanțiale”, a spus Mirela Iovu. Proiectul de lege care transpune Directiva Europeană 2019/1023 în domeniul prevenției și restructurării de business și care va schimba legea insolvenței în România se află în comisiile de specialitate ale ministerelor pentru avizare, iar ulterior va fi transmis spre aprobare către guvern și Parlament. CITR, parte a Impetum Group, a fost consultantul expert în consorțiul selectat de Comisia Europeană pentru implementarea Directivei UE în domeniul prevenției și restructurării în România.

„Schimbarea legislației în domeniul insolvenței în România și crearea unor instrumente preinsolvență adaptate nevoilor companiilor vine într-un moment cum nu se poate mai potrivit. Analizele noastre asupra pieței ne indică faptul că pandemia a dat amploare dificultăților preexistente ale companiilor, dar nu le-a încurajat să acceseze proceduri de restructurare. Odată cu încetarea schemelor de sprijin guvernamental ne așteptăm ca multe companii să fie beneficiarele noilor soluții de sprijin pe care le va aduce schimbarea legislației”, spune Vasile Godîncă-Herlea.

Potrivit Studiului Confidex aferent semestrului al doilea din 2021, realizat de Impetum Group, 37% dintre manageri înțeleg restructurarea ca fiind un proces intern, centrat pe îmbunătățirea fluxurilor operaționale, în timp ce 34% dintre aceștia consideră restructurarea ca fiind un răspuns la factori externi (piață/concurență). Răspunsurile majorității managerilor cu privire la ce presupune un proces de restructurare arată că mediul de business recunoaște existența acestei nevoi și înțelege că aceasta poate fi adresată în mod diferit, în funcție de specificul situației.

Cum e la alții? Țări precum Danemarca, Slovenia sau Grecia, unde a fost deja implementată în legislația națională Directiva Europeană 1023/2019 privind insolvența și restructurarea de business, resimt beneficiile acestor preveniri, care au dus la salvarea mai multor businessuri. Biroul de arhitectură al Katerinei Efthymiou este un astfel de exemplu. „Am o firmă de arhitectură în Atena, iar avertizarea timpurie m-a ajutat să evit probleme ulterioare și mi-a salvat businessul. A trebuit să mă confrunt cu temerile mele, dar mentorul meu a fost acolo să mă ajute și a fost o adevărată salvare, am reușit să evit să acumulez datorii”, a povestit Katerina Efthymiou la videoconferința „Ce aduce 2k22 pentru businessurile în impas?”. Ea a precizat că a aflat de pe internet, în 2017, de soluțiile de avertizare timpurie și și-a spus că nu are nimic de pierdut dacă încearcă să beneficieze de ele. Își dădea seama că ceva era în neregulă cu businessul ei, din cauza crizei economice. Condițiile erau dificile pentru un antreprenor care voia să crească. „Toată procedura a durat șase luni, ne-am văzut odată la două săptămâni, am avut teme, a trebuit să notez cum îmi gestionez timpul și businessul. Așa am realizat că trebuia să fac schimbări, pentru că făceam unele lucruri greșit. A fost nevoie de doi ani ca să aplic în companie tot ce am învățat de la mentorul meu. Astăzi am zece angajați și am primit premii pentru felul în care fac antreprenoriat în Grecia”, a adăugat ea. Alte țări în care modelul este funcțional sunt Danemarca sau Slovenia, a spus Morten Moller, network coordinator Early Warning Europe, adăugând că, atunci când cineva vine prea târziu să ceară ajutor, problema este deja avansată și nu mai sunt soluții. „Când nu îți mai permiți să-ți plătești furnizorii, partenerii, înseamnă că ai o problemă. Noi ajutăm firmele până să ajungă în sistemul legal, vrem să vedem dacă putem face ceva astfel încât să funcționeze în continuare înainte de a acționa pe cale legală. Danemarca este un exemplu de bune practici în acest sens. Grecia și Slovenia sunt și ele exemple bune”, a spus Morten Moller.

Etichetarea unei companii drept „incompetentă” atunci când ajunge la insolvență este principala temere care face ca antreprenorii să amâne momentul declarării problemelor financiare. Octavian Radu, fondatorul Diverta, rețeaua de librării care se află acum pentru a doua oară în insolvență, a spus, în cadrul aceleiași videoconferințe, că, atunci când apare anunțul că firma intră în insolvență, problemele se acutizează.

„Când apare anunțul că firma intră în insolvență, apare stigmatul, deși insolvența nu e un act de voință, ci o urmare a unor fenomene exterioare. Atunci, creditorii intră în panică. De aceea este importantă prevenția, reglementată prin această directivă europeană. Această legislație este un instrument foarte bun pentru a nu fi expus public. Ar fi un mare ajutor pentru cei care intră în dificultate și au nevoie să prelungească viața firmei lor. Este și în interesul creditorilor ca jocul să continue”, a spus Octavian Radu, proprietarul rețelei de librării Diverta, o companie care a intrat, în vara anului 2021, pentru a doua oară în insolvență. Recent, planul de reorganizare a businessului a fost însă aprobat, astfel că Diverta se pregătește din nou să fie „salvată”.

„Când ai probleme de cash flow, trebuie să te duci cât mai repede la creditori, să le explici situația și să căutați împreună o soluție. Amânarea insolvenței este o faptă gravă. Dacă ai cancer și nu mergi la medic, nu înseamnă că nu mergi în continuare la serviciu și nu mănânci. Dar nemergând la medic, îți omori ultimele șanse de a supraviețui.”

Directiva prevede că, în cazul în care o companie are întârzieri sau restanțe la plata taxelor și impozitelor, într-un anumit cuantum, antreprenorul va primi o notificare din partea autorităților care va conține și informații despre ce înseamnă ca o companie să fie în dificultate, diferite stadii de dificultate și ce soluții există și posibilitatea de a lua legătura cu un consultant specializat. Toate acestea vor ajuta antreprenorii să aibă o viziune de ansamblu și să ia cele mai bune decizii pentru a nu ajunge într-un stadiu avansat de dificultate.

Cum va funcționa Directiva Europeană 1023/2019 privind insolvența și restructurarea de business?

Noua legislație va schimba practic modul în care companiile își pot salva businessul, oferindu-le câteva pârghii de sprijin pentru depășirea dificultăților.

„Va exista un mecanism de avertizare bazat pe doi piloni. Primul pilon presupune că ANAF va urmări o perioadă dacă nu s-au achitat obligațiile fiscale, va trimite o avertizare pentru companie, ca să atragă atenția asupra problemei și o va trimite către o zonă de consultanță gratuită”, a explicat Vasile Godîncă-Herlea.

Consultanța oferită va consta într-un site unde se va putea face o minidiagnoză și într-o serie de sfaturi la care oamenii pot apela. Va exista și un call center la care antreprenorilor și managerilor li se va putea explica mai pe larg ce soluții există.

„Al doilea pilon constă în restructurarea în afara insolvenței, când ești conștient că dacă nu te redresezi, poți ajunge în insolvență. Angajezi un administrator al restructurării, construiești un plan de redresare care se va vota și la final te duci la judecătorul sindic. Aceasta este faza judiciară a restructurării în afara insolvenței”, a adăugat Vasile Godîncă-Herlea.

El este de părere că în special startup-urile și businessurile mici vor apela la această variantă, iar una dintre ținte este și crearea unei comunități de coaching, cu oameni care să-i „antreneze” pe antreprenori.

„Zona de distress a companiilor presupune mai multe etape, nu înseamnă doar insolvență sau faliment. Începe de la unele problemele la plată și continuă cu mai multe etape. Falimentul este etapa finală, când specialiștii încearcă să vândă activele și să înapoieze banii creditorilor.” Momentul acțiunii este foarte important în procesul de redresare a businessului, astfel că cel mai bine este ca firmele să ceară ajutor încă din fazele incipiente ale dificultăților financiare. „Aproximativ 45% din companiile de impact trec prin dificultăți, însă doar un procent mic se adresează cuiva pentru o soluție. Ușurința cu care acest proces se poate derula în această variantă poate încuraja formularea timpurie a soluțiilor. Nu există o rețetă universală. Cel mai important este să abordezi foarte sincer situația ta. Dacă anumite facilități pe termen scurt îți permit să mergi mai departe, nu înseamnă că nu trebuie să privești obiectiv rezultatele businessului și să vezi dacă lucrurile merg într-o direcție bună sau nu”, a spus Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO-ul de la CITR. Antreprenorii vor avea la dispoziție, conform proiectului de lege și soluții de restructurare în afara instanțelor, care vor avea caracter confidențial. Acordul de restructurare este prevăzut ca o soluție în care antreprenorii, împreună cu un administrator restructurator elaborează împreună un plan de restructurare al companiei care apoi va fi supus aprobării creditorilor. Acesta poate însemna tăieri sau reeșalonări de datorii, restructurări operaționale ale companiei și regândirea strategiei. Planul de restructurare va ajunge doar în etapa finală în fața unui judecător sindic, pentru o viză de legalitate a întregului proces.

„
După consultări cu mediul de afaceri, mediul bancar și instituțiile, avem un proiect de act normativ de transpunere a normativei. Vrem să avem proceduri de restructurare preventivă mai eficiente.

Cătălin Predoiu, ministrul Justiției

„
Noi ajutăm firmele până să ajungă în sistemul legal, vrem să vedem dacă putem face ceva astfel încât să funcționeze în continuare înainte de a acționa pe cale legală.

Morten Moller, Network coordinator Early Warning Europe

„
În România avem circa 33.000 de companii de impact, adică businessuri cu active de peste
1 milion de euro, care reprezintă circa o treime din totalul firmelor. Ele contribuie cu 60% din cifra de afaceri totală a firmelor. Cam 6.500 de companii dintre aceste 33.000 sunt însă în insolvență iminentă, produc continuu pierderi de cinci ani încoace și nu se redresează.

Vasile Godîncă-Herlea, managing partner la CITR

„
Am o firmă de arhitectură în Atena, iar avertizarea timpurie m-a ajutat să evit probleme ulterioare și mi-a salvat businessul. A trebuit să mă confrunt cu temerile mele, dar mentorul meu a fost acolo să mă ajute și a fost o adevărată salvare, am reușit să evit să acumulez datorii.

Katerina Efthymiou, antreprenor din Grecia

„
Aproximativ 45% din companiile de impact trec prin dificultăți, însă doar un procent mic se adresează cuiva pentru o soluție. Ușurința cu care acest proces se poate derula în această variantă poate încuraja formularea timpurie a soluțiilor.

Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO la CITR

„
Când apare anunțul că firma intră în insolvență, apare stigmatul, deși insolvența nu e un act de voință, ci o urmare a unor fenomene exterioare. Atunci, creditorii intră în panică.

Octavian Radu, fondatorul Diverta

„
E important să poți să faci distiale rezolvabile și cele care nu se pot rezolva. Trebuie să avem niște early-adopters, pe care masa îi va urma.

Rudolf Vizental, CEO și cofondator al ROCA Investment

„
Reacția creditorilor bancari la noul cadru legislativ e bună, avem din 2014 cadrul legal pentru această a doua șansă. Vom vedea că ceea ce ne speria în trecut legat de insolvență nu va mai fi la fel.

Mirela Iovu, președintele Asociației consilierilor juridici din sistemul financiar-bancar