Bani să fie! Că vom găsi un rost pentru ei. (Dacă e democrație)

Ani în șir, am auzit cu toții cât de needucați financiar sunt românii, care fac cu banii lucruri nepotrivite, lipsite de sens, de perspectivă pe termen lung. Așa o fi, dar sunt de părere că pentru a economisi și investi e necesar să ai cu ce. Cui nu-i ajung banii de la o chenzină la alta – din diferite motive – nu are cum să se gândească să pună într-un „buzunar” fizic sau virtual nimic pentru situații neprevăzute, urgențe, planuri de orice tip, scheme de investiții, pensii, asigurări. 

Mai nou, veniturile românilor s-au ridicat suficient deasupra nivelului mării încât să apară informații referitoare la avansul numărului de clienți care economisesc, apetit mai mare pentru asigurări de varii feluri, bani mai mulți în acțiuni sau un număr tot mai mare de români care cumpără bonduri, finanțând practic statul. 

Jumătate dintre gospodăriile din România economisesc lunar, dar 57% dintre acestea păstrează banii cash, potrivit Barometrului Datoriilor 2024, realizat de IRES în parteneriat cu Kruk România. Conform acestui studiu, 10% dintre români apreciază că veniturile gospodăriei nu le ajung nici măcar pentru strictul necesar. La polul opus, 4% dintre români declară că își pot permite tot ceea ce își doresc, fără restricții. Majoritatea se concentrează pe strictul nece-sar sau pe un trai decent, fără să-și permită cumpărarea unor lucruri mai scumpe. 

În același timp, în 51% dintre gospodăriile din România se fac economii, mai arată studiul IRES. Suma medie econ-omisită lunar a crescut în 2024 la 1.536 lei, cu 17% mai mult față de anul anterior. Cei mai mulți preferă să păstreze economiile în numerar (57%) sau în contul curent (21%), în timp ce conturile de economii sunt utilizate de 24% din-tre aceștia. Există și români care preferă să investească în valută (12%), în pensii private (11%) sau în piața imobili-ară (5%).

Un alt studiu arată că în materie de economisire, românii preferă depozitele bancare,  iar nivelul de participare la piața de capital este redus, România având cel mai mic nivel al alfabetizării financiare din UE. Numărul românilor care au decis să adere la Pilonul III de pensii a înregistrat o creștere continuă în ultimii ani, totalul activelor nete administrate de cele zece fonduri de pensii facultative existente în piață depășind 950 milioane de euro, arată un amplu proiect de cercetare realizat, în premieră, de Raiffeisen Bank și Academia de Studii Economice din București. 

Cercetarea arată că românii cu vârste mai mari de 65 de ani preferă depozitele la termen comparativ cu persoanele mai tinere (< 60 de ani). La polul opus se află tinerii sub 25 de ani, care doar în proporție de peste 6% preferă depozitele la termen.  Conform datelor analizate, 20% dintre cei care dețin depozite la termen au studii superioare. Printre factorii care favorizează deținerea unui depozit bancar se numără: nivelul ridicat al educației și al veniturilor și stabilitatea locului de muncă, mai arată studiul. Cei care locuiesc în zone urbane cu acces la servicii financiare sunt, de asemenea, mai predispuși către deținerea unui depozit la termen. 

Numărul românilor care au decis să adere la Pilonul III de pensii a înregistrat o creștere continuă. 740.000 de români erau înscriși în Pilonul III de pensii private facultative la mijlocul anului 2024 și, din totalul acestora, ponder-ea celor de peste 55 de ani cu pensie facultativă a înregistrat o creștere de la 6%, în 2011, la 22% în 2024. Însă, în ultimii 13 ani, participarea tinerilor sub 35 de ani, la Pilonul III, a scăzut, în timp ce participarea celor cu vârste între 30 și 44 de ani s-a menținut relativ stabilă, iar categoria de vârstă mijlocie, 45-54 de ani, a înregistrat o creștere moderată.

Banii au început să apară în conturile și buzunarele tot mai multora dintre noi. România a ajuns în cel mai bun mo-ment al istoriei sale, dar gradul de nemulțumire la nivelul populației forfotește, reverberează la cote greu de înțeles și chiar și perceput pentru cei care trăiesc în bule (așa cum este și cazul meu). Cum spune un prieten, românii trăiesc în bule disjuncte. 

Obișnuiesc să închei materialele de acest fel cu o idee legată de vreo peliculă care are măcar o legătură tangențială cu subiectul, dar o astfel de abordare pare distopică după primul tur al alegerilor prezidențiale, nu că n-ar fi destule filme legate de bani. Ci pentru că în față se aștern încă două weekenduri cu alegeri, prin urmare mai mult ar trebui să ne gândim la viitor decât la teme frivole, precum filmul pe care să-l mai vedem duminică seara. Ca să putem câști-ga și cheltui după puteri și bunul plac banii, trebuie să votăm gândind (și, aș adăuga, făcând ce e posibil) să ne păstrăm drepturile, în esență democrația.  ■