Băncile din România au ajuns ca băncile din Elveția

Conform datelor Băncii Naționale, la finalul anului 2021 economiile populației în lei și valută la băncile din România au ajuns la 283 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din istorie. Depozitele în lei au fost de 165,023 miliarde de lei, în creștere cu 9% față de 2020. Depozitele în valută, echivalent în lei, au fost de 118,8 miliarde de lei, în creștere cu 12,9%. Dacă dăm la o parte creșterea cursului valutar leu/euro, care a fost de 1,6%, ritmul de creștere al depozitelor în valută a fost mai mare decât al celor în lei, respectiv 11,3% față de 9%.

Conform unei analize făcute de Ziarul Financiar pe baza datelor de la Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar, la finalul anului trecut existau 54.500 de depozite cu o valoare de peste 100.000 de euro, în creștere cu 7.233. Valoarea cumulată a acestor depozite a fost de 54,5 miliarde de lei, adică 20% din totalul depozitelor bancare. Față de 2020, valoarea depozitelor de peste 100.000 de euro a crescut cu 7 miliarde de lei, respectiv de la 47,3 miliarde de lei la 54,5 miliarde de lei. Față de 2010, valoarea depozitelor de peste 100.000 de euro, a crescut de peste trei ori, respectiv de la 16,5 miliarde de lei la 58,8 miliarde de lei, iar numărul depozitelor a crescut de la 12.665 la 54.471. 100.000 este limita maximă de garantare a depozitelor de către stat în cazul în care o bancă intră în faliment. Ce este peste 100.000 de euro intră la masa credală. Ce este cel mai interesant lucru este faptul că această creștere a economisirii și a depozitelor de peste 100.000 de euro a avut loc într-o perioadă de scădere a dobânzilor, atât la lei cât și la euro.

În 2021 dobânda medie la depozite a fost de 1,58%, un nivel extrem de redus. La o inflație de 8,19%, cât a fost anul trecut, și la această dobândă medie, cei care au avut depozite în bancă s-au trezit cu o dobândă real negativă de -6,61%. Bineînțeles că dobânda medie este formată din mai multe niveluri de dobândă. Am avut bănci care ofereau o dobândă de 1%, dar și bănci care au oferit o dobândă de 3%. Băncile, în special cele mari – top 10 bănci controlează 80% din sistemul bancar –, au depozite mai mari decât credite, așa că își pot permite să țină dobânzile pentru economii jos, chiar dacă inflația este în creștere.

Întrebarea care se pune este de ce oamenii continuă să-și țină banii la bancă, deși nivelul de dobândă este extrem de scăzut comparativ cu inflația. Măcar dacă ar investi o parte din bani în fonduri mutuale, în titluri de stat sau direct pe Bursă, unde pot să obțină câștiguri mai ridicate fără să aibă riscuri majore. Un răspuns l-a oferit Adrian Bența, consultant financiar, într-o emisiune la Aleph Business: „Până la urmă, îți ții banii la bancă mai puțin pentru dobânda pe care o iei, și mai mult ca un mijloc de protecție ca să nu-ți ții banii acasă, la saltea sau să nu-i cheltuiești dacă îi ai în fața ochilor. Ironic, sistemul bancar românesc a ajuns ca băncile elvețiene, acolo unde bogații lumii își țin banii mai puțin ca să câștige, și mai mult ca un mijloc de protecție în vremuri tulburi, ca să nu-i pierzi. Cei care-și țin banii în Elveția au ca principal obiectiv conservarea valorii și siguranța banilor și mai puțin obținerea unor randamente care să acopere inflația sau deprecierea altor active. Exact ca și la noi, îți ții banii în bancă pentru siguranță, și mai puțin pentru investiție.

Acum, când a venit războiul din Ucraina, o parte din români, cei cu mai mulți bani, și-au scos economiile din depozite, i-au pus pe contul curent ca să aibă acces imediat sau i-au schimbat în euro și dolari. Dobânda sau randamentul de depozit nu mai contează. Important este accesul rapid la bani și siguranța fizică a lor. Și în acest an inflația va depăși cu mult dobânda la depozitele bancare, chiar dacă aceasta este în creștere. Dar acest lucru contează mai puțin, atâta timp cât, psihologic, românii cred că la bancă banii lor sunt în siguranță.

(cristian.hostiuc@zf.ro)