Băncile au pus zilnic 50 mld. lei, echivalentul a 10 mld. euro, la BNR în 9 luni din 2024, pentru că nu au cui să dea credite

♦ Excedentul mare de lichiditate din piața interbancară arată că băncile au bani, dar preferă să îi parcheze la BNR la dobândă de 5,5-6%, în loc să dea mai multe credite, fiind invocat adeseori numărul scăzut al companiilor bancabile sau faptul că firmele multinaționale se împrumută din străinătate.

Piața interbancară a avut pe ansamblul primelor nouă luni din 2024 un excedent de lichidi­tate mare, de aproape 50 mld. lei (10 mld. euro), medie zilnică, în timp ce ROBOR la 3 luni a înțepenit la 5,55% după o perioadă de scăderi, iar credi­ta­rea sectorului privat a mers destul de anemic.

Urmărind evoluția creditării private pe parcursul acestui an se observă că  ritmul de creștere anual a rămas modest, sub 7% până în luna iulie, și 7,7% în august. În ultimii ani, România a coborât la coada Uniunii Europene din perspectiva interme­dierii financiare, având cele mai scăzute niveluri ale creditelor și activelor în PIB.

Sănătatea financiară precară a unor firme, care astfel nu sunt eligibile pentru accesarea finanțării bancare, disciplina laxă la plată din economie sau prevederile fiscale care permit ca firmele să se finanțeze prin intermediul datoriilor de la acționari, deși respectiva companie nu îndeplinește cerințele legale privind capitalizarea minimă, sau împrumuturile firmelor multinaționale din străinătate sunt câțiva factori invocați de reprezentanții mediului bancar ce limitează ascensiunea creditării.

„Intermedierea financiară este la un nivel scăzut, sub 30% din PIB (ponderea creditului privat în PIB – n.red.), din cauza faptului că firmele multinaționale se împrumută din străinătate pentru a avea o accesibilitate mai bună la creditare și dobânzi mai mici. Totodată, multe din companiile românești nu au nivel de capital suficient pentru a se putea credita. Nu putem să forțăm băncile să dea credite, acest lucru ar cauza o criză financiară“, spunea recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Analizând evoluția lichidității interban­care, vedem că vârful a fost în ianuarie 2024, când excesul de lichiditate urcase la un record de aproape 61 mld. lei, medie zilnică, cel mai mare nivel de după 2012, iar în lunile următoare valorile lichidității interbancare au oscilat preponderent între 40 și 50 mld. lei, medie zilnică.

Această situație arată că băncile au avut bani, dar au preferat să îi parcheze la BNR la dobândă medie de 6% până în iunie, apoi de 5,8% în iulie, 5,6% în august și 5,5% în septembrie, în loc să dea mai multe credite.

Practic, surplusul de lichiditate a fost plasat de bănci în depozite pe o zi la BNR, la facilitatea de depozit, cu o rată medie de dobândă care a oscilat între 5,5%-6%.

În timp ce băncile obțin câștiguri din depozitele plasate de ele la BNR la dobândă de 5,5-6%, în cazul economiilor păstrate de români în conturi curente, în depozite la vedere, dobânzile tind spre zero. Dacă românii și-ar muta economiile din conturi curente în depozite la termen ar primi dobândă.

În septembrie, pe piața interbancară, suma depusă de bănci la BNR prin facilitatea de depozit a fost de 39,5 mld. lei medie zilnică, după ce în prima parte a anului 2024 valorile sumelor plasate astfel de bănci au depășit nivelurile de pe parcursul anului 2023, care au oscilat între 20 și 45 mld. lei, medie zilnică.

În contextul excedentului mare de lichiditate din sistemul bancar, instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda la facilitatea de depozit, ajustată în august la 5,5% și menținută în octombrie la același nivel (dobândă care este remunerată de BNR băncilor care-și parchează bani astfel), și nu dobânda-cheie, care a fost diminuată la 6,5%.

În condițiile în care rata facilității de depozit reprezintă limita de jos a intervalului de variație a ratelor de dobândă din piața monetară interbancară, este improbabil ca ROBOR la 3 luni să scadă sub nivelul acesteia, adică sub 5,50%, potrivit economiștilor.

Inflația s-a mai domolit în acest an, oscilând în jurul a 5%.