Banca Mondială: România are nevoie de investitii substantiale pentru tranziția verde a întregii economii, estimate la aproximativ 3% din PIB-ul cumulat până în 2050, respectiv 356 miliarde dolari, alocati în sectoarele cheie pentru decarbonizare – energie electrică, clădiri și transporturi

România are nevoie de investitii substantiale pentru tranziția verde a întregii economii, necesarul fiind estimat la aproximativ 3% din PIB-ul cumulat până în 2050, respectiv 356 miliarde dolari, alocati în  sectoarele cheie pentru decarbonizare – energie electrică, clădiri și transporturi, arată cel mai recent Raport de Țară privind Clima și Dezvoltarea (RTCD).

În plus, pentru adaptarea la schimbările climatice ar putea fi nevoie de investiții de încă 160 miliarde dolari (1,3% din PIB-ul cumulativ).

”Deși finanțarea publică (inclusiv din fonduri UE) va juca un rol critic, România se confruntă cu constrângeri fiscale substanțiale, iar stimularea investițiilor verzi din sectorul privat va fi esențială. Având un spațiu fiscal redus, va fi critic să se impulsioneze investițiile private verzi prin semnale la nivel de prețuri (manifestate prin stabilirea prețurilor la carbon, cu instrumente cum ar fi ETS, taxe pe carbon și reducerea subvențiilor pentru combustibili fosili) care să direcționeze investitorii către sectoare și tehnologii mai curate”, se arată în raport.

Atingerea țintei Net0@2050 va aduce provocări substanțiale, necesitând acceptare la nivel politic și din partea populației. Pentru realizarea obiectivelor propuse de România, va fi nevoie de reduceri substanțiale de emisii în sectoare dificil de schimbat și de o reducere suplimentară a emisiilor cu 96% chiar și dacă este atinsă ținta „Fit for 55”(reducerea emisiilor nete de de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 la sută până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990).

Raportul sustine că gospodăriile și sectorul serviciilor sunt pregătite pentru o electrificare mai mare și o eficiență energetică îmbunătățită, deși va fi nevoie de sprijin suplimentar pentru a rezolva problema costurilor imediate ridicate pentru consumatorii mai săraci.

Sectorul rezidențial și sectorul serviciilor reprezintă împreună aproape 40% din cererea de gaze naturale la nivelul țării, 50% din cererea de energie electrică și 74% din cererea de servicii de încălzire. De asemenea, temperaturile în creștere vor impulsiona cererea de răcire și vor modifica profilul sezonier al acesteia.

Pentru decarbonizare va fi necesară electrificarea aparatelor de gătit și adoptarea pompelor de căldură pentru sistemele individuale de încălzire (preferabil pompe de căldură reversibile, care au capacitatea de a răci în timpul verii). În cazul gospodăriilor cele mai sărace, care în prezent se încălzesc cu lemne, impactul pompelor de căldură asupra facturilor de electricitate le-ar putea face inaccesibile, chiar și în situația în care costurile de instalare ar fi acoperite complet din granturi.

Sistemele de încălzire districtuală, pentru cartiere mari și centralizate pentru încălzirea clădirilor rămân o sursă importantă de încălzire în România, deși baza de utilizatori a acestora a scăzut cu 85%, ajungând la numai 1,3 milioane de persoane, între 1992 și 2020. Căldura regenerabilă cu temperatură scăzută din surse geotermale, solare, bioenergie și deșeuri este disponibilă pe larg în multe regiuni din România, dar este în continuare nefolosită la potențialul maxim din cauza capacității tehnice limitate și nevoii de renovare și adaptare a infrastructurii existente.

Potrivit Băncii Mondiale, pentru a trece de la consumul direct de combustibili fosili la o economie electrificată, bazată pe surse cu emisii scăzute de carbon, în România va fi necesară o tranziție majoră, inclusiv un program masiv de electrificare.

În prezent, peste 70% din utilizarea totală de energie din România depinde de combustibilii fosili, sectorul transporturilor, industria și încălzirea rezidențială fiind principalii consumatori de combustibili cu emisii crescute de carbon. Pe de altă parte, numai 34% din generarea de energie electrică se bazează pe combustibili fosili, restul de 66% provenind din surse regenerabile.

Ce recomandă Banca Mondială:

►Intensificarea electrificării și sporirea trecerii la alte tipuri de combustibil: Sporirea generării de energie din surse regenerabile la aproximativ 735 MW pe an până în 2030, reducerea constrângerilor legate de conectare și a constrângerilor administrative, creșterea concurenței și a transparenței pe piețele en gros și pe piețele de echilibrare, redresarea progresivă a măsurilor de urgență care distorsionează prețurile și care au fost adoptate în timpul crizei energetice din 2022 și 2023, investirea urgentă în transmisie și în interconectori internaționali, dezvoltarea țintită a resurselor de hydrogen

►Creșterea eficienței energetice: Creșterea ritmului renovării de la 0,5 % în prezent la 3,4% din fondul de clădiri pe an, mobilizând investiții de peste 1,6 miliarde euro pe an – peste 1 miliard euro pe an din investiții private. Introducerea de produse financiare care să stimuleze atragerea de capital privat și să crească stabilitatea pe piața de renovare pentru eficiența energetică. Concentrare suplimentară pe companii și pe industrie prin produse financiare

►Îmbunătățirea managementului strategic al resurselor de apă: Îmbunătățirea sistemelor integrate guvernamentale de management al resurselor de apă, îmbunătățirea sistemelor de diagnostic legat de schimbările climatice, disponibilitatea apei și contabilizarea apei, investiții urgente în sisteme de stocare a apei și irigații, integrarea valorii economice a apei în piața en gros de energie pentru a optimiza utilizarea apei pentru generarea de energie electrică și elaborarea unor planuri de management al riscului la secetă/inundații.

►Accelerarea decarbonizării transportului: Atingerea țintei din PNRR privind trecerea a 10% din transport de pe șosea pe calea ferată până în 2026 și țintirea unei treceri a 50% din transport până în 2050. Accelerarea electrificării flotei de vehicule rutiere printr-o serie de măsuri, țintind ca 50% din înmatriculările noi de vehicule și furgonete de călători să fie cu emisii zero până în 2030 și 90% până în 2035 (inclusiv importurile de vehicule second-hand). În cazul camioanelor, depășirea standardelor adoptate în prezent privind emisiile de CO2 pentru HDV noi este crucială, iar ținta ar trebui să fie ca 70% din înmatriculările noi să fie cu emisii zero până în 2035 (inclusiv importurile de vehicule second-hand), cu o accelerare ulterioară.

►Îmbunătățirea stimulentelor fiscal: Subvenții reduse asociate cu energia pentru consumatori, introducerea stabilirii prețurilor la carbon prin alinierea poverii fiscale de mediu și folosirea veniturilor provenite din taxa pe carbon pentru accelerarea tranziției verzi și adoptarea de tehnologii verzi.