Băile Herculane, stațiunea contrastelor: clădirile istorice stau să se dărâme, dar dezvoltarea a venit în afara centrului orașului, iar numărul de turiști s-a triplat în 15 ani

♦ Băile Herculane era una dintre cele mai populare stațiuni din Europa secolului al XIX-lea, un loc pe care împăratul Franz Joseph l-a denumit cea mai frumoasă stațiune de pe continent ♦ Clădirea emblemă a stațiunii istorice este Băile Neptun, care se află într-un grad avansat de deteriorare, cu riscul oricând ca părți din aceasta să se prăbușească. Nu se pot face intervenții pentru că terenul pe care se află clădirea este parte dintr-un dosar penal ♦ Pe datele oficiale, stațiunea Băile Herculane a avut anul trecut mai mulți turiști decât stațiunea Bran din Brașov.

Stațiunea Băile Herculane, aflată în Caraș-Severin, a devenit o des­tinație tot mai populară, iar orașul de pe Valea Cernei și-a triplat numărul de turiști în ultimii 15 ani, până la 150.000 de persoane în 2023, potrivit datelor Institutului Națio­nal de Statistică. Spre comparație, în datele oficiale, stațiunea Bran din județul Brașov, a avut anul trecut 112.000 turiști.

Creșterea numărului de turiști a atras după sine și o dublare a capacității de caza­re. Datele oficiale arată că, în Băile Hercu­lane, erau 93 de unități de cazare în 2023, față de 42 de cazări în 2009.

În datele oficiale, stațiunea pare că își trăiește anii de glorie, cu tot mai mulți tu­riști care vin să viziteze zona în care altădată își făcea vacanțele prințesa Sisi. Dincolo de poveștile cu prinți și prințese, stațiunea, în special în zona istorică, stă să cadă, iar faptul că unele clădiri nu au căzut încă este doar o pură întâmplare, în timp ce statul dă din umeri și se declară neputincinos în fața trecerii timpului.

Clădirea emble­mă a stați­unii isto­rice este Băile Nep­tun, care se află într-un grad a­van­sat de dete­rio­ra­re, cu riscul oricând ca părți din aceasta să se prăbușească. Pri­mă­ria Băile Herculane, în subor­dinea căreia se află clă­di­rea, spune că nu poate inter­veni pentru că există un litigiu pe terenul pe care se află clădirea, iar până la soluționarea dosarului nu se pot face lucrări de consolidare.

Terenul și clădirea au fost priva­tizate la începutul anilor 2000. UAT Băile Her­culane a dobân­dit drep­tul de pro­prietate asu­pra Băilor Neptun con­form u­nui contract de schimb înche­iat în anul 2011 cu familia Verbițchi, în pro­prietatea căreia se află astăzi te­renul, contract de schimb asupra căruia s-a revenit în 2012 printr-o altă hotărâre de consiliu.

Prima fază a schimbului presupu­nea ca un teren în suprafață de 4.000 de metri pă­trați să fie transferat de UAT Băile Herculane către soții Verbițchi exclusiv în schimbul dobândirii dreptului de proprie­tate asupra clădirii Băilor Neptun. Cea de-a doua fază a însemnat ca alte două loturi de teren ce au făcut obiectul hotărârii de consiliu local să fie transferate ulterior în schimbul terenului aferent Băilor Neptun, cât și al Stației Pompe Neptun, anexele teh­nice ale clădirii.

În schimb, contractul a făcut obiectul unui dosar penal, soluția definitivă fiind de a­chitare a persoanelor acuzate, adică fami­lia Verbițchi. Când a fost începută urmă­ri­rea penală, cea de-a doua fază nu a mai avut loc.

Imobilul mai este parte și din dosarul Hercules, DIICOT deschizând un dosar pe­nal ce are ca obiect presupuse fapte comi­se în legătură cu compania Hercules SA, fosta companie de stat ce a fost privatizată. În a­ceastă situație, există un sechestru pus pe bunurile unei părți implicate în dosar, anume Valeriu Verbițchi, care a decedat între timp. Situația juridică a clădirii și terenului aferent este una complicată, însă instituțiile centrale se pot implica pentru a salva clădirea simbol a stațiunii.

„Soluția noastră este exproprierea pe cauze de utilitate publică, este o soluție pe care am dezbătut-o și în cadrul grupului de lucru format anul trecut în septembrie 2023 și care are și avantaje și dezavantaje. Cred că cea mai bună variantă pentru Băile Neptun este să întocmim un plan alături de UAT Băile Herculane, care este proprietar al clădirii, cât și alături de alte instituții / entități de specialitate care pot contribui la găsirea celei mai eficiente și fezabile soluții din toate punctele de vedere“, spune Oana Chirilă, unul dintre fondatorii Herculane Project, proiect al Asociației Locus, care se ocupă de punerea în siguranță a clădirii Băile Neptun și de revitalizare a stațiunii.

Totuși, planul asociației ar trebui să meargă în paralel cu lucrări de conservare și consolidare ale clădirii și cu demararea pro­cedurii de soluționare a situației juridice, care, indiferent de context, va dura.

Până la o eventuală expropriere pe cau­ze de utilitate publică, reprezentanții primă­riei Băile Herculane spun însă că nu se poate investi în clădire.

„Există o contradiție în lege, nicio enti­ta­te publică nu poate investi bani publici în res­tau­rarea acestei clădiri. Pe de o parte, In­spec­to­ratul de Stat în Construcții, când ai o astfel de situație, te obligă că pui clădirea în sigu­ranță, dar în codul fiscal se spune că nu ai voie să investești bani publici în restaurarea unei clădiri care nu are situația patrimonială cla­ră“, explică Dan Buru, inspector de speciali­tate în cadrul Primăriei Băile Herculane.

El precizează că o soluție ar putea fi exproprierea, însă acest lucru nu se poate face până nu este ridicat sechestrul.

Herculane Project a realizat diverse campanii de strângere a unor donații pentru a interveni punctual în clădire, astfel încât să mai reducă din potențiale prăbușiri. Anterior, Asociația Locus a estimat că pentru renovarea și consolidarea clădirii este nevoie de o investiție de 12 mil. euro.

În timp ce statul, prin diverse instituții, joacă ping pong cu o clădire simbol a turismului balnear românesc, Băile Neptun asistă în tăcere la propria degradare. În aceeași situație se află și alte clădiri din stațiune, în special cele aflate în centrul istoric.

Într-un răspuns oferit anterior Ziarului Financiar, reprezentanții primăriei au spus că stațiunea ar avea nevoie de investiții de 150 de milioane de euro.

În acest timp, Herculane Project a demarat diverse proiecte pentru a schimba fața stațiunii. Recent, asociația a finalizat o etapă de revitalizare a malurilor Cernei din stațiune prin care a creat un spațiu dedicat turiștilor unde pot face băi în cădițele sulfuroase sau unde pot fi organizate diferite evenimente.

Totodată, primăria a investit în restaurarea Pieței Hercules și în Podul de Piatră, care schimbă puțin imaginea stațiunii.

De asemenea, există și antreprenori care au investit în stațiune, iar printre aceștia se numără și Nicolae Căpușan, proprietarul complexului turistic SunGarden Resort din Cluj. Antreprenorul investește 2 milioane de euro în renovarea hotelului Decebal din Băile Herculane, pe care are de gând să îl deschidă cu o clasificare de 5 stele, fiind astfel primul hotel de cinci stele din stațiune. Tot antreprenorul a renovat și o parte din cazinoul din oraș, o altă clădire simbol a stațiunii.

Grupul hotelier Bacolux, controlat de frații Marius și Florin Băzăvan, care administrează hotelurile Afrodita și Diana din stațiune, investește, de asemenea, 6 milioane euro într-un aquapark.

Cu pași mici, Băile Herculane par să primească o a doua șansă, dar până la schimbarea completă a peisajului orașului de pe Valea Cernei există un drum lung de parcurs.

Băile Herculane are o tradiție istorică în ceea ce privește turismul, mai ales datorită apelor termale din zonă. Băile Herculane era una dintre cele mai populare stațiuni din Europa secolului al XIX-lea, un loc pe care împăratul Franz Josef l-a denumit cea mai frumoasă stațiune de pe continent.