Avocatul moștenitorilor "Cumințeniei Pământului": Ofertele avansate de Guvern sunt în bătaie de joc. Următorul proprietar NU va fi statul român

“Negocierile este posibil să se fi terminat. Totul depinde de Guvernul României și de primul ministru, dacă încearcă să facă o ofertă serioasă. Toate ofertele avansate sunt în bătaie de joc și au ca scop să facă afaceri pe seama cetățenilor români”, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX avocatul Bogdan Grabowski.

“Dreptul de preemțiune deținut de Guvernul României, care a expirat pe 4 octombrie 2014, se exercită în limitele stabilite de proprietari. Cererea de ofertă este făcută pentru 20 de milioane de euro și statul român trebuie să spună dacă exercită dreptul de preemțiune. Dacă da, îl exercită la această sumă. Dacă nu acceptă suma, trebuie să propună una foarte apropiată de aceasta. Dacă propune 1 sau 2 milioane de euro, nu avem ce discuta”, a mai spus Grabowski.

“Nu trebuie să uităm că este vorba despre Brâncuși. Dacă statul român consideră că valoarea lui Brâncuși este de 1 sau 2 milioane de euro, atunci își taie craca de sub picioare. Și mai spun că-i interesează valorile naționale”, a mai declarat reprezentantul proprietarilor sculpturii “Cumințenia Pământului”.

Referitor la existența unor posibili cumpărători privați, Grabowski a declarat pentru MEDIAFAX că acestea sunt “în stand-by”, din cauza faptului că statul român nu este hotărât. “Faptul că doamnele proprietare (Paula Ionescu și Alina Șerbănescu, n.r.) au mai discutat cu reprezentanții statului român, deși dreptul de preemțiune a expirat, a fost o formă de bunăvoință din partea lor, ca să nu spună cineva că pun piedici unei eventuale cumpărări a operei”, a explicat avocatul.

“Acum, negocierile cu statul român sunt într-un impas evident și, deocamdată cel puțin, acesta nu dă dovadă de seriozitate. Mai mult ca sigur, următorul proprietar al statuii nu va fi statul român și asta din cauza statului român”, a concluzionat Bogdan Grabowski.

Pe de altă parte, Valeriu Sângeorzan, de la casa de licitații Artmark, intermediar al vânzării, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX că această situație se va prelungi pe termen nedeterminat sau se va reuși obținerea unei negații la dreptul de preemțiune al Ministerului Culturii.

“Ministerul a mărit puțin oferta, a ajuns la 3 milioane, 3 milioane și jumătate de euro, sper să nu greșesc. Din păcate, proprietarii consideră nu foarte serioase aceste oferte și întâlniri, care nu reprezintă o bază de negociere. E saltul foarte mare de la 20 de milioane (prețul evaluat, n.r.) la 1, 2, 3 (ofertele făcute de Ministerul Culturii până în prezent, n.r.)”, a declarat pentru MEDIAFAX Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR și Comunicare al casei de licitații Artmark.

“Cum termenul limită a expirat de mult, acum se stabilesc noi întâlniri. Nu știm ce se petrece în spate. Există două variante: fie prelungirea acestei situații, ceea ce probabil se va întâmpla, fie acordarea negației, pe care noi o tot cerem, dar nu se întâmplă”, a mai spus Sângeorzan.

De cealaltă parte, reprezentanți ai Ministerului Culturii au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX că nu există informații noi spre a fi comunicate. “Încă nu au căzut de acord cele două părți, probabil negocierile continuă”, au afimat reprezentanți ai ministerului.

În luna septembrie 2014, sculptura “Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, care este evaluată la circa 20 de milioane de euro și face parte dintr-o colecție bucureșteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să își exercite dreptul de preemțiune.

De asemenea, Ministerul Culturii a fost mandatat, în aceeași lună, de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii “Cumințenia Pământului”.

Sculptura a fost prezentată, în septembrie 2014, într-o expoziție privată dedicată marilor artiști români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din București al Artmark. La această expoziție privată au participat “importanți colecționari internaționali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie, potrivit Artmark.

De asemenea, în luna octombrie 2014, Inspecția Judiciară (IJ) din Consiliul Superior al Magistraturii a decis să claseze o sesizare în cazul retrocedării operei lui Constantin Brâncuși “Cumințenia Pământului”, după ce a constatat prescripția răspunderii disciplinare, întrucât au trecut peste doi ani de la sentință. IJ a făcut aceste verificări după ce premierul Victor Ponta a vorbit despre decizia instanței privind retrocedarea operei lui Brâncuși. Victor Ponta declara, pe 30 septembrie 2014, că i-a cerut ministrului Justiției să sesizeze CSM asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greșită în cazul operei lui Brâncuși “Cumințenia Pământului”, spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

“Singura operă a lui Constantin Brâncuși rămasă în România, «Cumințenia Pământului», a fost retrocedată, deși la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această țară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, niște judecători sau un judecător a dat o hotărâre greșită, or eu i-am cerut ministrului Justiției să sesizeze CSM și CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greșit, acel judecător trebuie să plătească”, a spus la momentul respectiv Ponta.

Potrivit lui Alexandru Bâldea, directorul și acționarul majoritar al casei de licitații Artmark, “Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, este considerată a fi cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată pe teritoriul României.

Realizată în 1907, “Cumințenia Pământului”, alături de opere precum “Sărutul” și “Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

“Cumințenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

Cea mai importantă tranzacție recentă a unei opere de Brâncuși este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn “Madame L. R.”, pentru prețul de 26 de milioane de euro (fără comisioane și taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuși, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere “Sărutul”.