Avocadoul discordiei

„În apropiere de vulcanii din statul mexican Michoacán, carteluri violente se luptă pentru dominație într-o piață gri și lucrativă. Una dintre bande, denumită La Familia Michoacana, și-a anunțat prezența în urmă cu un deceniu aruncând cinci capete ale unor rivali pe o scenă de dans din orașul Uruapan. Knights Templar, o altă bandă, a taxat, șantajat și răpit fermieri, folosindu-le apoi terenurile. Forțele de securitate mexicane și proprietarii de terenuri încearcă să protesteze, dar cartelurile aflate în război continuă violențele”, scriu jurnaliștii de la The New York Times, în deschiderea unui articol despre comerțul global cu acest fruct.

În 2017, un grup armat denumit Los Vagras (nume inspirat, în mod aparent, de modul în care liderii bandei își poartă părul în sus) au creat haos arzând zeci de mașini și oprind circulația pe principala autostradă a statului. O conflagrație a avut loc aproape de locul în care un om de afaceri american, pe nume Steve Barnard, deținea o fabrică de ambalare de avocado, în Uruapan. „Este prea periculos să conduci pe drumurile de aici”, spune Barnard în articolul din The New York Times. Proprietarii de ferme „trebuie să aibă grijă să nu fie răpiți”.

Se pare că marfa prețioasă care este motorul economiei Michoacánului și care hrănește o obsesie americană nu este marijuana sau metamfetaminele, ci fructul de avocado, pe care localnicii îl denumesc „aurul verde”. Mexicul produce mai mult avocado decât orice altă țară din lume – aproximativ o treime din totalul producției globale – iar cea mai mare parte a recoltei crește în solul vulcanic bogat din Michoacán, în apropiere de plajele din Acapulco. Acest fruct a devenit astfel unul dintre miracolele comerțului modern, în contextul în care în 2017, unul dintre anii cei mai violenți ai Mexicului, acest stat condus de carteluri, a exportat mai mult de 1,6 miliarde de tone de avocado Haas, depășind astfel producția de banane, care era anterior cel mai valoros fruct de export. Nouă din 10 fructe de avocado de import din Statele Unite vin din Michoacán. Anual, în lume se consumă peste 5 miliarde de tone de avocado, iar fructul este un motor economic care generează o industrie mexicană performantă, care valorează 2,5 miliarde de dolari pe an, potrivit documentarului Rotten, difuzat de Netflix, în care este analizată evoluția acestei industrii.

Patru carteluri de droguri îi șantajează pe producătorii de avocado din Michoacán, dovadă că acest fruct a devenit o sursă majoră de profituri ilicite, scrie și Business Insider. Cartel Jalisco Nueva Generacion (cartelul Jalisco Noua Generație), Nueva Familia Michoacana (Noua Familie Michoacana), cartelul Tepalcatepec și cartelul Zicuiran sunt implicate în activități criminale împotriva producătorilor de avocado, potrivit procurorului general al Michoacán, citat de Business Insider.

Cartelurile cer o taxă de protecție producătorilor de avocado, calculată pe hectarul cultivat sau pe cantitatea exportată. Cei care eșuează în a face plata sunt răpiți sau chiar uciși. În plus, furtul de avocado este o altă problemă a industriei. Exploatarea producătorilor de avocado din Michoacán nu este o noutate, dar acum a devenit din nou la ordinea zilei, pe măsură ce alte economii negre ale statului au pălit. Michoacán și statul vecin Guerrero au fost recunoscute o perioadă îndelungată ca fiind centre ale producției de heroină a Mexicului. Totuși, creșterea producției de opioide sintetice a cauzat o scădere a prețului opiului la sub o treime din valoarea din 2017, lăsând cartelurile de droguri să caute surse alternative de venituri.

Industria de avocado este din ce în ce mai atrăgătoare pentru ei. Valoarea acesteia a crescut de patru ori în ultimul deceniu datorită creșterii popularității produsului în Statele Unite și Europa, iar exporturile de avocado ale țării au crescut cu 16% între 2018 și 2019. Fascinația față de această industrie nu este corelată neapărat cu mărimea ei, cât mai degrabă cu viteza creșterii subite a acesteia. Fructele de avocado sunt cultivate în Mexic de aproape 9.000 de ani, iar potrivit gastropod.com, copacul de avocado propriu-zis este chiar mai vechi de atât.

În ciuda acestei istorii îndelungate, Mexicul a exportat puțin din aceste fructe la început și chiar deloc către Statele Unite – până în anii 1980, când o companie cu sediul central în California, Mission Produce, a deschis prima fabrică de împachetare de avocado, în Uruapan, potrivit The New York Times. Statele Unite au interzis avocadoul mexican din 1914 din cauza temerilor legate de o infestare cu insecte și a unei competiții mai ieftine. În 1994 însă, Canada, Mexic și Statele Unite au lansat Înțelegerea Liberului Schimb Nord-American (North American Free Trade Agreement – NAFTA) și, la scurt timp după, Statele Unite au renunțat la această interdicție.

Donald Trump a descris deseori NAFTA ca fiind „cea mai proastă afacere legată de comerț dintotdeauna”. Dar concentrarea lui pe pierderile de locuri de muncă din Statele Unite din cauza acestui pact se leagă mai ales de industria texilă și auto – prin urmare el a ratat unul dintre beneficiile imense ale NAFTA, referitoare la comerțul cu produse din agricultură și satisfacția consumatorilor din toate cele trei țări: sub NAFTA, fructele de avocado au condus la un influx pe tot parcursul anului al unui produs mexican care să umple golurile sezoniere din magazinele aflate în Statele Unite și au schimbat modul în care americanii mănâncă.

„Fructele de avocado reprezintă steaua strălucitoare a NAFTA”, a declarat pentru New York Times Monica Ganley, un expert în schimburile comerciale din America Latină și fondatorul Quarterra, o firmă de consultanță cu baza în Buenos Aires. „Dar este important să ne amintim că beneficiile vin din ambele direcții.” Sub NAFTA, exporturile agricole din Statele Unite înspre Mexic au crescut de aproape cinci ori, până la 18 miliarde de dolari, fiind formate, în predilecție, din porumb american, boabe de soia și produse din iaurt. În contextul discuțiilor lansate de Trump, producătorii de avocado din Mexic și California se îngrijorează că noi practici anti-dumping propuse de Statele Unite ar putea duce la represalii de tipul „dinte pentru dinte” care ar putea să genereze pierderi pentru ambele părți. „Odată ce începe”, se întreabă Barnard, „unde se va sfârși?”

A urmat o explozie a producției: în 1995, americanii consumau aproximativ jumătate de kilogram de avocado pe persoană anual, iar mare parte din această cantitate venea de la producători californieni, care cultivă fructul doar vara, doar atunci climatul fiind prietenos cu creșterea acestui fruct. În prezent, cantitatea de avocado consumată anual de o persoană din Statele Unite depășește 3 kg. Creșterea este alimentată și de staruri hollywoodiene și de influenceri care promovează beneficiile pentru sănătate aduse de acest fruct (Miley Cyrus de pildă are tatuat un avocado pe brațul ei), astfel că obsesia americanilor pentru avocado a crescut de la an la an.

Boomul industriei avocadoului a cauzat și daune legate de mediu – câteva dintre pădurile de pin din Michoacán au suferit tăieri pentru a face loc unor livezi de avocado.

Industria a creat însă și alte efecte pozitive: potrivit unui studiu din 2016 contractat de un grup de cumpărători și producători de avocado, lanțul de aprovizionare pentru industria avocadoului a creat aproape 19.000 de locuri de muncă în Statele Unite și a adăugat mai mult de 2,2 miliarde de dolari PIB-ului țării. Chiar și crescătorii din California, care erau cândva oponenți vocali ai importurilor mexicane, se autodeclară fericiți de creșterea industriei la nivel global. Pământul și apa sunt prea puține pentru ca ei să își extinde recoltele sezoniere – care reprezintă circa 10% din producția anuală a Mexicului – dar creșterea cererii și, prin urmare, a prețurilor a adus beneficii și pentru businessurile lor.

Pe măsură ce cererea globală este în creștere, industria avocadoului pare să fie neatinsă de conflictele create – atât în Statele Unite, cât și în Mexic, concluzionează jurnaliștii de la The New York Times. Violența din Michoacán, de pildă, nu a redus din obiectivele de creștere cu două cifre ale industriei de la an la an. Statele Unite nu pot satisface apetitul pe care îl au pentru avocado nicăieri în lume, în contextul în care producția niciunei alte țări nu este suficient de mare – iar mexicanii nu au o altă piață de desfacere atât de mare și atât de apropiată precum a Statelor Unite. Un efect mai puternic ar putea fi ca producătorii de avocado să își mărească eforturile în alte piețe aflate în dezvoltare – în special una cu un mare potențial – China.