Avertisment de la cel mai înalt nivel. Șeful FMI avertizează că lumea nu este pregătită pentru avalanșa de crize suprapuse care continuă se se adune. „Nu vom ajunge într-un punct în care șocurile vor dispărea”

Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional, trage un semnal de alarmă privind capacitatea globală de adaptare la șocuri repetate: lumea nu a internalizat încă faptul că instabilitatea a devenit norma, nu excepția, relatează Bloomberg.

 „Nu vom ajunge într-un punct în care șocurile vor dispărea”, a declarat Georgieva.

Aflată la conducerea FMI din 2019, Georgieva a gestionat pandemia Covid, războiul din Ucraina, turbulențele comerciale generate de tarife și conflictul din Orientul Mijlociu. Fondul, cu o capacitate de creditare de aproape un trilion de dolari și 191 de state membre, are ca misiune asumată menținerea coeziunii între economiile lumii.

 „Cea mai bună muniție pe care o avem este analiza obiectivă”, a spus directoarea FMI.

Un subiect central în agenda instituției este impactul inteligenței artificiale asupra piețelor muncii și economiilor locale. Georgieva a recunoscut că FMI și alte organizații internaționale nu au anticipat consecințele sociale ale globalizării, respectiv golirea comunităților ale căror locuri de muncă au dispărut fără o atenție suficientă din partea factorilor de decizie.

„Ceea ce nu doresc să se repete este același lucru cu inteligența artificială”, a avertizat ea, subliniind că lecția neasimilată a globalizării trebuie să ghideze abordarea față de AI.

Pe plan instituțional, FMI urmează să actualizeze în iulie perspectivele pentru economia globală, după ce în aprilie a revizuit în scădere prognoza de creștere pentru acest an, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Fondul publică periodic rapoarte de supraveghere macroeconomică pentru statele membre.

Un dosar sensibil rămâne evaluarea economică a Rusiei. În 2024, la doi ani de la invazia în Ucraina, FMI anunțase reluarea revizuirii anuale a economiei ruse, cunoscută drept Articolul IV, suspendată de la debutul războiului.

Decizia a stârnit opoziția mai multor state membre ale Uniunii Europene, care au susținut că o astfel de implicare ar legitima eforturile Kremlinului de a eluda sancțiunile.

 „A fost un moment foarte delicat. Am decis să amânăm.” explicat Georgieva, menționând că Rusia s-a arătat foarte reticentă în furnizarea datelor privind comerțul exterior.

Șeful FMI a precizat că „evaluarea va fi reluată”, fără a indica un calendar concret.

Între timp, FMI continuă să sprijine Ucraina prin programe de finanțare condiționate de reforme structurale: 15,6 miliarde de dolari în 2023 și 8,1 miliarde în acest an. Cele două programe reflectă angajamentul instituției față de stabilizarea economiei ucrainene pe fondul unui conflict care nu arată semne de încheiere.