Avantajul unei diplome în plus

“Angajatorii caută, în general, oameni cu un CV cât mai stufos și foarte mulți se uită la studiile candidaților, dacă au sau nu diplome de MBA sau EMBA și în funcție de aceste criterii fac o primă selecție. Din acel punct încolo, angajații trebuie să demonstreze că pot și practica foarte bine”, spune profesorul Bodo Schlegelmilch, decanul WU Executive Academy, programul de EMBA al Universității din Viena, prezent și în România. Într-adevăr, la conducerea companiilor de pe piața locală, fie că este vorba despre prima linie de management sau despre middle manageri, numărul celor care au o diplomă de MBA sau EMBA crește de la an la an. Cu o oarecare domolire a ritmului în ultimii patru ani din cauza costurilor destul de mari pe care le presupune participarea la cursuri, tendința rămâne însă actuală.

Până în 2008, aproape în exclusivitate cheltuielile erau suportate de companii, care ofereau angajaților un MBA sub formă de beneficiu extra-salarial sau instrument de motivare profesională. Din 2008 încoace, au început să apară cursanți care făceau pe cont propriu această investiție în dezvoltarea lor profesională sau ajungeau la un compromis împreună cu angajatorul și împărțeau costurile. “În momentul de față, o treime din cursanți plătesc programul din propriul buzunar, iar restul sunt sponsorizați de companiile pentru care lucrează. Acest lucru este valabil pentru România, dar în Germania și Austria raportul este invers”, subliniază Schlegelmilch.

Pentru cei care vor să cuantifice exact cum anume și în cât timp se amortizează investiția, datele sunt destul de clare. Pentru început, trebuie să plătească 35.000 de euro pentru cele 14 luni în care vor urma programul de EMBA. Dintre cei care termină, aproximativ 35% ajung în funcții de top management, adică președinte, CEO, managing director sau membru în consilii de supraveghere, în condițiile în care în momentul începerii programului doar 20% ocupă o astfel de poziție. Apoi, statisticile celor de la WU arată că peste 25% dintre absolvenți primesc o mărire salarială de 50%, iar 7% chiar o dublare a venitului lunar. Financial Times, care face o monitorizare constantă a programelor de MBA și EMBA, mai prezintă o cifră: în medie, absolvenții au un salariu de 112.000 de euro pe an, adică peste 9.000 de euro pe lună.

Schlegelmilch crede că dincolo de motivare și dorința de a avea angajați mai bine pregătiți, companiile oferă MBA-uri și EMBA-uri și dintr-o altă rațiune. “Este în interesul multinaționalelor să aibă pe plan local oameni bine pregătiți, care să-i înlocuiască pe expați pentru că managerii locali au avantajul expertizei locale, sunt familiarizați cu piața și asta contează mult.”

În momentul de față, cele mai căutate sunt MBA-urile specializate, care urmăresc competențele adaptate unei industrii anume și mai puțin cunoștințele generale de business. 33% dintre cursanții WU Executive Academy urmează cursurile unui MBA specializat în domeniul financiar. 15% vor să se specializeze în IT, 9% în retail, 7% în industrie și 6% în industria bunurilor de larg consum și energie. Cel din urmă este, de altfel, și cel mai scump, costul celor 14 luni de program ajungând la 45.000 de euro.

Cei care se înscriu într-o astfel de cursă, pe care mulți ar numi-o “nebună”, sunt întotdeauna oameni care se află într-un moment important al carierei lor și care cunosc în detaliu lumea de business. Majoritatea au circa 13 ani de experiență în domeniul în care lucrează, au o vârstă medie de 36-37 de ani, iar trei din zece cursanți sunt femei.